Explozia cu 50% a datoriei externe private anul trecut a facut ca datoria externa pe termen mediu si lung sa ia in greutate
8,1 miliarde de euro, de doua ori mai mult decat cresterea de 4 miliarde de euro acumulata in 2006.
Practic, datoria externa pe termen mediu si lung s-a dublat in ultimii trei ani, de la 18,3 miliarde de euro la sfarsitul lui 2004 la 36,7 mld. euro la sfarsitul lui 2007, arata datele Bancii Nationale (BNR). In aceasta perioada, soldul datoriei statului a ramas acelasi (circa 10 miliarde de euro), in timp ce componenta privata a fost cea care a contribuit decisiv la majorarea datoriei externe.
Pe langa datoria externa pe termen mediu si lung, o alta problema vine din partea datoriei externe pe termen scurt, care s-a multiplicat rapid in ultimii doi ani.
Potrivit datelor BNR, datoria externa totala (termen scurt, mediu si lung) era la finalul lunii septembrie 2007 de 53,2 miliarde de euro, din care 19,4 miliarde de euro reprezenta datorie pe termen scurt. Cu alte cuvinte, datoria pe termen scurt, in mare majoritate privata, se apropie cu pasi repezi de datoria privata externa pe termen mediu si lung (de circa 23,6 mld. euro la aceeasi data). "Cresterea datoriei externe este explicata in mare parte de nevoia de finantare a deficitului de cont curent si de creditele exportate de bancile locale la bancile-mama", spune Ciprian Dascalu, trader la Millennium Bank.
Anul trecut, acoperirea deficitului de cont curent (adica a iesirilor nete de valuta din tara) s-a facut in primul rand prin datorie, care a luat locul investitiilor straine directe (ISD). Acoperirea deficitului extern prin ISD a fost de 42%, fata de un grad de finantare de 91% in 2006. Diferenta s-a acoperit prin fluxuri de tipul datoriei externe.
Deficitul extern a fost de aproape 16,9 miliarde de euro (circa 14,3% din PIB), cu 66% mai mult decat in 2006 (cand a fost de 10,3% din PIB).
A doua explicatie a cresterii datoriei private, adica exportul de credite catre bancile-mama, este un fenomen care a luat amploare in ultimii doi ani, spune Dascalu.
"In ultimii doi ani acest fenomen a explicat o buna parte din accelerarea datoriei externe private. Este greu de estimat volumul creditelor exportate, pentru ca nu avem cifre oficiale, dar consider ca sunt destul de multe", spune traderul de la Millennium.
"O crestere atat de puternica a datoriei pe termen scurt are asociate riscuri destul de mari, pentru ca aceasta datorie trebuie platita in cel mult un an. In plus, deprecierea monedei nationale fata de euro majoreaza puternic cheltuielile de rambursare a acestor imprumuturi", spune Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist al ING Bank.
In ultimii cinci ani, datoria externa privata pe termen mediu si lung a crescut de cinci ori, in timp ce componenta de stat a acestei datorii s-a majorat cu doar 13%, soldul mediu al acesteia din urma fiind de circa 10 miliarde de euro.
Cea mai mare problema asociata cresterii datoriei externe este scumpirea acesteia, pe fondul crizei internationale a creditarii. "Criza mondiala a creditului majoreaza costurile finantarilor externe, inclusiv pentru banci. In ultima vreme, tot mai multe banci locale au o strategie foarte agresiva in ceea ce priveste produsele de economisire, de unde reiese ca prefera resursele atrase de pe piata locala, in locul finantarii tot mai scumpe de la banca-mama", afirma Dascalu.
Pentru companiile care se imprumuta de pe piata externa, majorarea datoriei implica si un risc valutar suplimentar, pe masura expunerii in crestere.
Deprecierea leului din ultimele 6-7 luni a presat pe cresterea costurilor finantarilor externe, insa traderul de la Millennium spune ca din testele efectuate de Banca Nationala nu reiese ca exista motive de ingrijorare privind o eventuala criza valutara cauzata de majorarea datoriei, in contextul unei deprecieri abrupte.
La scumpirea finantarilor externe mai contribuie, pe langa criza mondiala a creditului si deprecierea leului fata de euro, si inrautatirea perspectivei de rating a Romaniei de catre agentiile de evaluare financiara.
La inceputul acestui an, agentia Fitch a redus perspectiva de rating a Romaniei de la "stabil" la "negativ", dupa ce anul trecut agentia Standard&Poor's a efectuat doua reduceri de perspectiva a ratingului Romaniei, de la "pozitiv" la "stabil" si ulterior la "negativ".
Aceste revizuiri semnaleaza o crestere a riscului investitiilor si finantarilor acordate Romaniei, motiv pentru care prima de risc solicitata de investitori pentru a finanta entitatile locale creste, afirma Dascalu.
Chidesciuc spune ca foarte multe companii au preferat sa se finanteze pe termen scurt in ultima perioada, datorita aprecierii leului fata de euro (care a incetat in vara anului trecut).
"Cu cat s-a apreciat leul mai mult si mai tare, cu atat a crescut mai rapid si datoria pe termen scurt", a mai declarat economistul-sef al ING. El considera ca nivelul datoriei pe termen scurt nu este alarmant deocamdata, mai ales ca anul acesta este de asteptat o reducere a acesteia. "Deprecierea leului face ca motivatia contractarii de datorie externa pe termen scurt sa dispara", a conchis el.
In structura datoriei pe termen scurt, statul are o pondere de numai 1%, banca centrala tot 1%, in timp ce bancile ocupa 52%, iar restul sectoarelor (companiile din economie) reprezinta 46%.
In perioada septembrie 2006 - septembrie 2007, datoria externa pe termen scurt a bancilor si companiilor a crescut cu 77%, in timp ce datoria externa pe termen scurt a statului s-a majorat cu 780%, potrivit datelor bancii centrale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
