Argila galbena si albastra din jurul orasului Jimbolia a atras oamenii de afaceri inca din 1876. Atunci, un cetatean german, pe care lumea si-a aminteste doar sub numele de Bohn, a construit o fabrica de ceramica, astazi aflata in ruina. Dupa 125 de ani, nemtii de la compania Keller vor sa reinvie productia de ceramica la Jimbolia.
Reprezentantii companiei Keller HCW intentioneaza ca impreuna cu firma romaneasca Ceram 2000 sa investeasca la Jimbolia peste 64 de milioane de euro pentru construirea a trei fabrici.
"Am ales sa investim aici, datorita in primul rand existentei exploatatiei de argila, care va reduce mult costurile de productie, dar si datorita faptului ca orasul se afla la granita, ceea ce ne da posibilitatea sa exportam foarte usor", a declarat Laurent Averback, directorul comercial al firmei germane.
Proiectul, care va incepe in octombrie anul acesta si se va finaliza in martie 2004, se va realiza in trei etape. Astfel, in octombrie vor incepe lucrarile de ridicare a primei fabrici care va produce circa 25 de milioane de bucati de tigla ceramica anual.
Lucrarile la aceasta unitate se vor incheia in ianuarie 2003. In paralel se va ridica cea de-a doua fabrica, specializata pe producerea de cahle pentru teracote si a dalelor pentru pavaj pietonal, care va fi inaugurata in martie 2003.
Cea de-a treia parte a programului de investitii prevede ca in martie 2004 se vor termina lucrarile la cea de-a treia fabrica specializata pe producerea de blocuri ceramice.
Pentru realizarea acestui proiect, cele doua parti implicate vor crea o societate noua din care 85% va apartine concernului german, iar restul, partii romane. In aceasta afacere, firma Keller este si furnizor de materiale de constructii si antreprenor.
Pentru derularea investitiei au fost concesionate de la primaria orasului 23 de hectare de teren urmand ca pe o suprafata de opt hectare sa fie construite halele de productie, iar pe 15 hectare sa demareze escavatiile pentru exploatarea carierei de argila.
"Prin derularea acestei investitii, forta de munca va fi utilizata si deci se va realiza o reducere a somajului in zona", spune Kaba Gabor, primarul Jimboliei.
Divizia de ceramica a firmei Keller HCW Ibbenburen - Lagganbeck, infiintata in 1894, produce pavaje pietonale, caramida pentru fatade, caramida comuna, tigla pentru acoperis, tigla fasii precum si tavane si plafoane ornamentale.
Pe langa acestea, societatea germana mai are o divizie de sisteme de masurare si control si una de sisteme si automatizari industriale. Din decembrie 2000, Keller a fost preluata de catre grupul francez Ceric, de asemenea producator de ceramica.
De ceramica de Jimbolia s-a ales praful
Ceramica de Jimbolia a fost, multa vreme, vestita in toata tara. In ultimii ani, insa, renumele ei a scazut pana la nivelul economic al uitarii. Intreprinderea de produse ceramice Jimbolia se intindea pe o suprafata de 42 de hectare. Istoria fabricii incepe din 1876, dar se opreste in 1996.
Daca pana in '89 fabrica de la Jimbolia reusea sa aiba o productie de 50.000 de caramizi pe zi, acum totul este o ruina. Au incetat exporturile in Ungaria si Iugoslavia.
A incetat si productia de 20.000 de tigle pe zi "marca leu" initiata in '72 in colaborare cu o firma italiana. Inca din 1990, fabrica a inceput sa acumuleze datorii.
Furnizorii au ajuns in scurt timp sa nu mai poata fi platiti. Angajatii s-au vazut si ei in fata situatiei de a nu-si mai primi salariile cu lunile. Singura solutie a ramas furatul: utilajele au inceput sa dispara peste noapte. Pe poarta fabricii au iesit zeci de camioane cu fier rezultat din dezmembrari.
Investitorul
Un singur investitor strain a trecut prin Jimbolia si s-a si oprit ca sa faca ceva. Un cetatean german - ca si fondatorul fabricii - pe nume Peter Sikorski.
Dupa primele 2.000 de marci germane investite, el a aflat ca nu poate incepe productia de teracota pana nu plateste toate datoriile societatii. Motivul a fost suficient pentru ca germanul sa paraseasca in viteza un proiect care era, pentru Jimbolia, ultima sansa.
Astfel ca, in 1996, fabrica de caramizi a fost complet lichidata. Concedierea a fost facuta in bloc. Fabrica e acum devastata.
N-au ramas decat zidurile, prea groase ca sa poata fi furate. Birourile sunt goale si patru contabili administreaza nimicul. 12 oameni si mai multi caini il pazesc in ture de 12 cu 24. Un director ii conduce. Un total de 17 angajati la datorie. Planuri de viitor nu mai sunt. S-a dus vremea lor.
S-a facut ordine si curatenie asa cum scrie pe tabloul atarnat pe holul administrativ inca de pe vremea comunistilor. Afara copii framanta noroiul albastru. Ei sunt singurii care mai fac caramizi.
Betonul, inamicul argilei
Pe piata romaneasca a invelitorilor, principalul "concurent" al tiglei ceramice este tigla de beton care inghite 20 de milioane de dolari anual.
Potentialul ar fi aproape dublu, insa "setea" pietei este temperata de atitudinea conservatoare a romanilor, care prefera inca invelitorile "clasice" (tabla sau tigla de argila) dar si de puterea redusa de cumparare a consumatorilor, afirma surse din cadrul pietei.
Daca in Occident, exista de multa vreme o piata de profil infloritoare, in Romania, primul pas a fost facut abia in 1993.
Ca multe alte segmente ale economiei, si acesta se confrunta cu lipsa acuta a unei institutii specializate, capabila sa cunoasca dimensiunile si sa ofere date concrete si informatii despre capitalul investit, firme concurente, oferte de produse, evolutii ale pietei, prognoze.
Fideli traditiei
"Folosirea tiglei pentru acoperisuri este inca neobisnuita la romani. Multi clienti de-ai nostri vin si spun ca daca bunicul a avut casa acoperita cu tabla, si ei trebuie sa faca la fel, fara sa-si puna problema diferentelor de calitate. In aceste conditii, deocamdata nici nu stim dimensiunile pietei" spune Mihai Zgunea, director marketing Bramac Brasov (filiala romaneasca a Bramac Dachsysteme International Gmbh-companie austriaca subsidiara concernului Lafarge Braas Roofing), unul dintre principalii jucatori pe piata invelitorilor.
Cu toate acestea, trei din cinci acoperisuri vor fi din tigla de beton in urmatorii 10 ani daca tigla isi va dubla cota de piata detinuta in prezent, estimeaza Zgunea
Romanii au nevoie de aproape trei milioane mp de tigla de beton pe an, daca luam in considerare numai cererile pentru construirea de noi locuinte, spune Doina Soloveanu, sef birou marketing Elpreco Craiova, producator de tigle de beton.
Viata mai scurta
Volumul vanzarilor de tigla din beton a cunoscut o crestere accelerata in primii ani de viata pe piata interna, dar in special in ultimii doi ani, evolutia ascendenta a cotei vanzarilor s-a calmat, adica piata nu mai absoarbe atat de mult si atat de repede ca in primii ani, spune Soloveanu.
O posibila explicatie ar fi aceea ca, in toti acesti ani, vanzarile de tigla din beton au stat pe "umerii" clasei mijlocii, care in Romania a ramas la un nivel constant, iar entuziasmul clasei mijlocii nu a fost preluat de ceilalti consumatori, care prefera sa-si acopere casele cu tabla sau cu tigla din argila, desi aceste tipuri de invelitori au o viata mult mai scurta (5-10 ani in cazul tablei), spune Cristian Zgunea.
Piata invelitorilor
* In 2000, romanii au cumparat 34,7 mil. mp de invelitori, din care cantitatea de tigla ceramica reprezinta 1,9 mil. mp adica 5% din cererea pietei interne a invelitorilor.
* Productia interna de tigla ceramica a fost in 2000 de 34 mil. bucati (1,7 mil. mp), fiind estimata la 5,5 mil. $, in timp ce importurile (preponderent din Ungaria si Austria) au reprezentat 1 mil. $ (200.000 mp).
* Pretul mediu al tiglei ceramice al tiglei MADE IN ROMANIA este de 10 - 15 centi/bucata, la cea din import fiind de 50 centi/bucata.
* Producatorii de tigla ceramica din Romania sunt Cema Sibiu, Cemacon Zalau, Ceramica Iasi, Macofil Targu Jiu, Siceram Sighisoara, Cars Tarnaveni si Cercon Ariesul Campia Turzii. Peste 70% din productia interna de tigla ceramica este asigurata de cei mai mari jucatori ai pietei - Cema Sibiu, Siceram Sighisoara si Cars Tarnaveni.
* Tipuri de tigla ceramica prezente pe piata romaneasca: tip Solzi (23-33 bucati/mp), olane (aproximativ 50 bucati/mp), preponderente pe piata fiind formatele 14-16 bucati/mp - tigla portugheza, Marsilia
* Vanzari de invelitori in 2000 (mp):
- azbociment - 19 mil.;
- produse hidroizolatoare (sindrile bituminoase, carton, tesaturi, membrane bituminoase) 25,7 mil. din care 7 mil. folosite ca material pentru acoperis;
- tabla - 5 mil.;
- tigla ceramica - 1,9 mil.;
- tigla din beton 1,8 mil.;
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
