„Cercul meu pătrat de prieteni a devenit triunghi şi până la final de an ar putea ajunge un segment de dreaptă”, spunea un coleg de birou într-o discuţie lejeră despre prieteni, care a avut loc la începutul anului. Apoi, în jurul meu am auzit tot mai des că 2023 va fi anul trierii. Oamenii au devenit mai selectivi după pandemie, se conectează mai uşor în mediul online cu alţi oameni şi preferă această variantă în detrimentul întâlnirii fizice, stau mai mult timp la birou ori îşi iau al doilea job pentru a face faţă cheltuielilor mai mari, iar acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care spun „pas” ieşirilor în oraş. Care sunt implicaţiile economice şi psihologice?
Unde vrei să ieşim pe vremea asta ploioasă?”, „Hai să ne vedem când se mai încălzeşte”, „E prea scumpă intrarea la eveniment şi nu vreau să merg”, „Am şapte nunţi la vară, anunţate până acum, şi nu-mi mai permit să ies în oraş că e totul scump”, „Mi-am luat al doilea job, că nu mă mai descurcam cu cheltuielile şi nu mai am timp de alte lucruri”, „Lucrez în acest weekend, mi-am luat proiecte suplimentare”, „Sunt foarte obosită, caut psihoterapeut”, „Mă doare spatele, pentru că încă lucrez de acasă şi nu am aceleaşi condiţii ca la birou, nu pot să mai ies”, „Mi-e prea lene să ies din casă”, „N-am chef să văd pe nimeni o perioadă” sunt doar câteva dintre scuzele pe care le-am auzit în ultimele luni când mi-am invitat prietenele în oraş.
Ploaia aduce belşug, i-am răspuns uneia dintre prietene, iar pentru fermieri e un motiv de bucurie, agricultura fiind domeniul despre care scriu cel mai des. Însă, dincolo de vreme, de circumstanţe de moment ori de starea de spirit, oamenii se urnesc mai greu pentru a ieşi în oraş şi cei cu program 9-17 sunt primii care refuză să fie scoşi din ansamblul în care sunt angrenaţi, motivele din spatele alegerii lor fiind mult mai complexe decât simplele propoziţii pe care le folosesc drept scuză. „Suntem într-un context în care relaţiile sunt redefinite în funcţie de o serie de variabile: situaţia geopolitică, impactul pandemiei de COVID-19, impactul energiei în evoluţiile viitoare ale afacerilor, inflaţia, criza materiilor prime şi abordările strategice privind impactul asupra mediului”, spune Ionuţ Pandelică, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
