Profesii

Cine sunt directorii de resurse umane ai celor mai mari angajatori privaţi de pe piaţa locală

Cine sunt directorii de resurse umane ai celor mai mari angajatori privaţi de pe piaţa locală

directorii de resurse umane

Autor: Adelina Mihai

13.01.2012, 19:52 8815

Câştigă între 7.000 şi 15.000 de euro net pe lună, este inginer sau economist la bază, are pe mână bugete de sute de milioane de euro anual, implementează cele mai ample procese de restructurare, negociază dur cu sindicatele şi "dă tonul" în ceea ce priveşte salariile oferite pe piaţa pe care activează - acesta este, în linii mari, profilul directorului de resurse umane din cadrul celor mai mari angajatori privaţi de pe piaţa locală.

ZF prezintă traseul parcurs în carieră de către nouă executivi care au ajuns să se ocupe de politicile de resurse umane ale unor companii şi instituţii financiare pentru câteva mii sau chiar zeci de mii de angajaţi.

Cristina Ionescu (Petrom), Radu Mavrodin (Renault), Andreea Voinea (BCR), Adela Jansen (BRD), Mihaela Crăciun (ArcelorMittal), Valentin Păună (real,-Hypermarket), Anca Georgescu Aladgem (Romtelecom), Ana Dumitru (Carrefour) sau Irina Kubinschi (Raiffeisen) sunt doar câţiva dintre cei mai prestigioşi directori de resurse umane de pe piaţa locală.

Dacă executivi precum Cristina Ionescu sau Anca Georgescu trebuie să "se lupte" în continuare cu implementarea celor mai dure procese de restructurare, directorii de HR din sistemul bancar sunt nevoiţi să încerce să-şi menţină angajaţii buni fără să le mai ofere bonusurile de altă dată, din anii de boom pentru sectorul financiar.

În schimb, executivii care conduc departamentele de HR din retail trebuie să gestioneze an de an echipe cu fluctuaţie mare de personal, în timp ce industria - ArcelorMittal şi Dacia - are cele mai puternice sindicate.

"Nu cred că există o formulă secretă a succesului. Ce pot spune este că din cele câteva exemple pe care le avem în România un HR manager care a venit din alt departament a avut mult mai mult succes decât, să zicem, un HR manager «pur». Consider că elementul diferenţiator este gândirea de business. HR este o ştiinţă, poate fi învăţată şi trebuie învăţată de toţi managerii care au oameni în subordine. Deci, trecerea la un rol de HR manager pentru o astfel de persoană este un pas uşor de parcurs. Un HR manager «pur» trebuie să facă un salt către gândirea de business. Pentru mulţi, acest pas este mai dificil", este de părere Anca Podoleanu, managing partner al firmei de consultanţă în management Choice Management and Consulting. Podoleanu a fost anterior director de HR în companii precum Vodafone sau Quadrant Amroq Beverages (îmbuteliatorul Pepsi) şi timp de doi ani a fost directorul de resurse umane al HR Club, asociaţia specialiştilor în resurse umane.

De altfel, majoritatea directorilor de HR din marile companii au absolvit facultăţi, economice, de matematică sau de inginerie şi au o carieră internaţională.

Gestionarea politicilor de resurse umane dintr-o companie aflată în topul celor mai mari angajatori din economie implică elaborarea unor politici de HR care să poată fi aplicate eficient, dar şi pregătirea organizaţiei pentru viitor.

"Pentru un HR manager a cărui organizaţie este un angajator de top devine important să fie un «role model» în acest sens. În general, politicile de HR sunt definite la nivel de grup (acolo unde se aplică această situaţie), iar local, HR managerul le adaptează astfel încât să fie aplicabile mediului nostru de lucru, cerinţelor legale, culturii organizaţionale locale. Totodată, trebuie să creeze şi unele noi specifice local", mai spune Anca Podoleanu.

Ea mai spune că, în alte ţări, unde funcţia de director de HR are deja o vechime şi o tradiţie mult mai mare decât în România, nu există diferenţieri foarte mari în ceea ce priveşte modul în care se aplică politicile de HR, mai ales dacă managerul poate influenţa şi schimbările legislative în domeniul muncii.

Cele mai mari provocări ale unui director de HR care lucrează într-o companie de top sunt, printre altele, recrutarea de specialişti bine calificaţi, retenţia oamenilor cu potenţial/talentaţi, dar şi setarea politicii de salarizare, de compensaţii şi beneficii. De aceea, companiile sunt nevoite să-i securizeze cu salarii foarte mari, pe care adesea le primesc executivii care au funcţii de director general sau country manager.

"Salariul de bază variază între 7.000 de euro net pe lună şi poate ajunge până la 15.000 de euro net/lună. La acesta se adaugă bonusurile şi alte elemente specifice funcţiei şi companiei", a mai spus Anca Podoleanu.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO