Scoliti in filialele locale ale multinationalelor, managerii romani expatriati coordoneaza acum businessuri de cateva ori mai mari sau cel putin mai noi. Pe lista operatiunilor coordonate de romani se numara companii din zona Europei, precum si filiale din tari precum Cuba sau Indonezia.
"Schimbarea dimensiunii afacerii a fost enorma. O parte dintre pietele pe care le coordonez sunt incluse in Uniunea Europeana, altele sunt in proces de aderare, unele sunt total nealiniate, culminand cu piata din Cuba care functioneaza dupa modelul socialismului de stat", spune Mihai Albu, presedinte pentru Europa Centrala si Cuba in cadrul InBev, liderul mondial de pe piata berii.
Mihai Albu a condus operatiunile din Romana ale InBev pana in 2005, an in care a fost selectat pentru a ocupa pozitia de presedinte regional in cadrul grupului belgian.
"Am plecat din tara ca business unit president pe o regiune mai mica (cinci tari - n.red.) si am fost promovat in acest an ca presedinte pentru Europa Centrala si Cuba (zece tari - n. red)", spune Mihai Albu.
In termeni de business, Albu a plecat de la conducerea unei companii (Interbrew Romania) cu o cifra de afaceri de 100 mil. euro la vremea aceea, 3 fabrici, 800 de angajati si un volum de vanzare de 2,5 milioane hectolitri, la o regiune cu un business anual de peste 730 mil. euro, 13 fabrici si un volum de vanzare de 17 milioane hectolitri. Mai mult chiar, de la 4 marci vandute intr-o singura piata, Albu coordoneaza in prezent un proces care include 25 de marci in 10 piete foarte diverse.
"Diversitatea culturala a echipei mele de management - directorii generali si vicepresedintii care imi raporteaza direct - e data de sapte nationalitati. La aceasta se adauga specificul national al celor zece piete in care actionam. Peste toate se suprapune perceptia diferita a consumatorilor asupra berii, plecand de la simboluri nationale in Cehia si pana la acceptarea indiferenta in zonele musulmane din Bosnia", completeaza Albu.
Diversitatea cluturala, dimensiunile pietelor sau comportamentele diferite de consum se numara printre cele mai mari provocari intampinate de managerii romani.
"Piata bauturilor racoritoare din Elvetia a ajuns la maturitate, in timp ce Romania intra in categoria tarilor emergente. Daca in Romania, Coca-Cola HBC are 6 fabrici si aproximativ 3.000 de angajati, in Elvetia, operatiunile de imbuteliere se desfasoara in 3 fabrici, cu 1.100 de angajati", spune Marius Croitoru, Chief Financial Officer (CFO) pentru Coca-Cola Beverages si Valser Mineralquellen AG.
Marius Croitoru ocupa de la inceputul lunii iulie a anului trecut pozitia de CFO pentru Coca-Cola Beverages si Valser Mineralquellen AG, companiile detinute de Grupul Coca-Cola HBC in Elvetia, dupc ce ocupase anterior o pozitie similara in cadrul CCHBC Romania. Daca in Romania avea in subordine 120 de angajati, in Elvetia, echipa sa numara 60 de oameni.
Corneliu Valsan, fost sef al Pernod Ricard Romania, a fost trimisincepand cu august 2006 sa gestioneze business-ul grupului in Croatia, iar acum se mandreste ca in ultimul an fiscal compania pe care o conduce a inregistrat cea mai mare crestere de vanzari pe marcile Pernod Ricard din zona Dunarii (Austria, Ungaria, Romania, Bulgaria, fosta Iugoslavie). Compania a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de un milion de euro, in timp ce, pe brandurile Perrnod Ricard, vanzarile aproape s-au dublat, potrivit lui Valsan.
"Avand in vedere ca Pernod Ricard a cumparat Allied Domecq pe plan mondial, si in particular Allied Domecq Croatia, cea mai mare provocare a fost schimbarea culturii organizationale a companiei croate recent achizitionate, definirea noii strategii, orientarea de la o cultura de masa la una premium", spune Valsan.
In luna iulie a anului trecut, un alt roman, Marcel Cobuz, pe atunci director financiar al Lafarge Romania si, concomitent, vicepresedinte financiar al companiei in Grecia, a fost desemnat sa ocupe pozitia de presedinte director general al Lafarge Ciment Indonezia. Daca in Romania si in Grecia, unde ocupase pozitii de management anterior dimensiunea afacerilor Lafarge este mai mare, Indonezia este acum intr-o puternica faza de dezvoltare: are de finalizat proiecte de investitii de aproape 180 mil. $ in doi ani, trebuie sa pregateasca o echipa de 200 de oameni pentru a opera o uzina de ciment si o centrala electrica si trebuie sa gestioneze o crestere a pietei care ajunge pana la 15-20% pe an.
Marcel Cobuz coordoneaza activitatile a 400 de angajati directi si a aproape 1.000 indirect. "Imi petrec 40% din timp interactionand cu echipele si clientii si oficialitatile, 30%, gestionand impreuna cu managerii companiei proiecte de investitii si activitatea de distributie a produselor si restul in analiza de performanta si dezvoltarea colaboratorilor. De altfel, iau lectii de bahasa indoneziana, care faciliteaza reuniunile cu oficialitatile si clientii", spune el.
Dincolo de dimensiunile de business, expatii au parasit Bucurestiul si si-au stabilit cartierele generale in cateva dintre cele mai "ravnite" orase europene.
Ce le lipseste cel mai mult?
"Imi lipsesc pietele noastre de unde poti cumpara rosii gustoase, cas sau telemea. Aici pietele deschise lipsesc aproape cu desavarsire, totul se cumpara de la supermarket", spune Marius Croitoru, care locuieste in Zumikon, o suburbie a Zurichului, impreuna cu familia sa si vine in tara in medie o data la trei luni.
Spune ca una dintre cele mai mari diferente intre Bucuresti si Zurich este legata de trafic. "In Zurich se circula mult mai usor, iar sistemul de transport public este foarte eficient. Sunt situatii in care directori generali ai unor companii prefera sa vina la serviciu folosind mijloacele de transport in comun", precizeaza el.
Pentru Mihai Albu de la InBev, care locuieste de ceva vreme in Praga, diferentele dintre Bucuresti si capitala Cehiei sunt evidente.
"In favoarea Pragai cele mai vizibile diferente sunt disciplina in constructii, infrastructura, pasiunea pentru sport a praghezilor si posibilitatile pe care orasul le-o ofera acestora, atragerea de turisti si satisfacerea nevoilor acestora indiferent de bugetul pe care il au de cheltuit", spune Albu.
Cu toate acestea, cateva urme de nostalgie pentru Bucuresti sunt inevitabile.
"Totusi parca lipseste tumultul si coloritul puternic al strazilor si al pietelor din Bucuresti, spiritul cald (uneori fierbinte) al bucuresteanului, spontaneitatea prin care reusesti sa depasesti dezorganizarea generala", argumenteaza seful InBev.
Indiferent de "noile resedinte, expatii romani sunt in continuare cu ochii pe Bucuresti si pe ceea ce se intampla in tara. In sprijinul lor vin posturile romanesti de televiziune transmise prin satelit, ziarele din tara pe care le primesc prin "bunavointa" unor prieteni, dar si vizitele, chiar daca nu prea dese, in Romania.
"Bucurestiul are un ritm de crestere fantastic, este 'pe val', ceea ce ajuta enorm la cresterea vanzarilor si deci la motivatia personala a unui manager. Pe de alta parte, Zagrebul este un oras mult mai linistit, mai putin poluat, mai curat si mai sigur, cu mentalitati situate la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Occident", spune Valsan.
El adauga ca cel mai greu i-a fost sa se obisnuiasca cu limba croata si cu faptul ca angajatii stau foarte rar peste program.
"Sea food-ul croat este de-a dreptul exceptional, ca si coasta croata (1400 km si 100 de insule) care bate Grecia sau Turcia. In plus, am descoperit ca si croatii au sarmale si mici", glumeste Valsan.
Marcel Cobuz de la Lafarge a trebuit sa se obisnuiasca cu un stil de viata complet diferit, foarte trepidant, intrucat Jakarta, cu suburbiile si cu forta de munca migranta, are o populatie estimata la 18-20 de milioane de locuitori. Crede ca s-a integrat vietii locale si spune ca ii place ritmul alert al oraselor indoneziene, accepta caldura si umiditatea constante tot timpul anului. "Respect restrictiile de comportament din regiunile care au implementat norme religioase stricte, interactionez si imi place bunatatea celor cu care lucrez, simplitatea si dorinta de a celebra fiecare mic succes, diversitatea culturala si frumusetea exotica a peisajelor", afirma Cobuz.
De aproape un an de zile, Cobuz isi imparte timpul intre Medan Sumatra si Jakarta (unde este centrul administrativ al companiei), calatoreste mult si in alte locatii unde se afla clientii, oamenii si operatiunile Lafarge (Aceh, Batam, Dumai), dar merge destul de des si la sediul regional din Kuala Lumpur.
Daca la Bucuresti ajunge doar o data la patru luni, in China merge mai des, la fiecare doua luni, unde are intalniri de proiect cu furnizorii de echipamente industriale din Hefei si Beijing, pentru un proiect de investitii in Indonezia.
Pentru a se deplasa de la centrul administrativ la operatiunile Lafarge, Cobuz trebuie sa ia de fiecare data avionul pentru aproape doua ore.
Numarul expatilor romani este din ce in ce mai mare, filialele locale ale unor companii precum Unilever sau Danone fiind "responsabile" cu furnizarea de manageri pentru alte unitati din Europa sau pentru a prelua conducerea la nivel regional. Performantele obtinute de primul val de expati vor crea cu siguranta premisele pentru cresterea numarului acestora in viitor.
Marius Croitoru, CFO Coca-Cola Beverages si Valser Mineralquellen AG Elvetia: "In Zurich se circula mult mai usor. Sunt situatii in care directori generali ai unor companii prefera sa vina la serviciu folosind mijloacele de transport in comun."
Mihai Albu, business unit president pentru Europa Centrala si Cuba: "Totusi parca lipseste (in Praga) tumultul si coloritul puternic al strazilor si al pietelor din Bucuresti, spiritul cald (uneori fierbinte) al bucuresteanului."
Corneliu Valsan, director general Pernod Ricard Croatia: "Bucurestiul are un ritm de crestere fantastic, este 'pe val', ceea ce ajuta enorm la cresterea vanzarilor si deci la motivatia personala a unui manager."
Marcel Cobuz, director general al Lafarge Ciment Indonezia: "Respect restrictiile de comportament din regiunile care au implementat norme religioase stricte, interactionez si imi place diversitatea culturala si frumusetea exotica a peisajelor."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
