La mai mult de o jumatate de an de la intrarea in vigoare a Codului muncii se dovedeste ca efectele pe care mizau autoritatile prin aplicarea noului act normativ intarzie sa apara. Astfel, prin Codul muncii angajatorii au fost obligati sa renunte la conventiile civile si sa le transforme in contracte individuale de munca incepand cu 1 martie 2003, data la care a intrat in vigoare actul normativ care reglementaza relatiile de munca, drepturile si obligatiile angajatorilor si salariatilor. Insa acest lucru nu s-a intamplat, iar ministrul muncii a recunoscut ca doar 10% din conventiile civile au devenit contracte de munca.
"In luna februarie, cu putin timp inainte de intrarea in vigoare a Codului Muncii, in Romania existau aproximativ 1,6 milioane de persoane incadrate in munca prin conventii civile. Vreau sa va spun ca, la ora actuala, peste o suta de mii de astfel de contracte au fost transformate in contracte individuale de munca, asa cum prevede actuala legislatie", a afirmat ministrul Muncii.
Elena Dumitru nu a putut insa sa precizeze ce s-a intamplat cu diferenta de salariati pana la 1,6 milioane, incadrati in munca in luna februarie cu conventii civile. Intrebata daca diferenta de persoane s-ar regasi in randul somerilor sau a celor care muncesc la negru, ministrul a raspuns: "Ar fi mai bine sa luati aceste informatii de la Inspectia Muncii".
Reprezentantii Inspectiei Muncii sustin insa ca "situatia nu este asa de dramatica". Ei au explicat ca numarul de conventii civile nu "coincide neaparat cu numarul de salariati", o persoana fiind incadrata in munca cu mai multe astfel de contracte. In ciuda acestor argumente, acestia au recunoscut ca, la ora actuala, nu exista o situatie definitiva a acestei categorii de salariati.
Eliminarea conventiilor civile a fost justificata de autoritati prin faptul ca acestea aduceau beneficii numai angajatorilor, deoarece presupuneau costuri mai mici cu forta de munca, in timp ce angajatul era lasat fara protectie sociala.
Reprezentantii oamenilor de afaceri au atras atentia inca inainte de adoptarea legii asupra faptului ca desfiintarea conventiilor civile nu face decat sa determine cresterea fiscalitatii lucru care va duce implicit la incurajarea muncii la negru.
Conventiile civile presupuneau plata contributiilor pentru sanatate si asigurari sociale (in cazul in care o persoana era angajata exclusiv in baza acestui act), nivelul acestora fiind relativ similar celui platit in cazul contractelor de munca, dar fiind suportat de catre angajat. Diferenta intre cele doua tipuri de documente o reprezinta obligativitatea platii unor impozite ridicate in cazul contractelor de munca, ceea ce presupune pentru angajator un nivel ridicat de fiscalitate si presiuni suplimentare asupra fondurilor acestuia.
In prezent se mai pot incheia conventii civile de prestari servicii, reglementate dupa Codul Civil si Codul Comercial, specifice pentru persoanele care realizeaza venituri ocazionale si care nu presteaza o munca pe o perioada indelungata. Oficialii Ministerului Muncii au explicat ca o astfel de conventie civila nu se refera la raporturi de munca, nu presupune plata CAS, a somajului si nu are legatura cu Codul muncii. In plus, un contract de prestari servicii de acest gen se plateste din costurile angajatorului, nicidecum din fondul de salarii.
miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
