Serviciile financiare, IT şi serviciile profesionale sunt cele mai expuse schimbărilor generate de inteligenţa artificială (IA), atât în activitatea lor, cât şi în privinţa competenţelor angajaţilor.
În ceea ce priveşte productivitatea, aceasta a crescut chiar şi de cinci ori în urma utilizării tehnologiei IA comparativ cu alte sectoare, reiese din raportul PwC 2024 Global AI Jobs Barometer, care a analizat peste jumătate de miliard de anunţuri de angajare din 15 ţări care cumulează peste 30% din PIB-ul global..
”Creşterea productivităţii muncii este o premisă cheie a creşterii economice şi a nivelului de trai, aşa cum a fost întotdeauna, iar tehnologia este un factor critic. În consecinţă, orice inovaţie în tehnologie, cum este şi inteligenţa artificială este binevenită. Istoria ne arată că fiecare val de tehnologie duce la o reconfigurare a cererii şi ofertei pe piaţa muncii, care însă a însemnat întotdeauna o cerere totală în creştere, atât numeric, cât şi din punct de vedere al competenţelor cerute. Singura diferenţă este legată de viteza cu care inteligenţa artificială penetrează activitatea economică şi societatea, în general”, spune Oana Munteanu, Director People & Organisation PwC România.
Spre exemplu, în IT, cererea de competenţe legate de inteligenţa artificială, cum ar fi „ AI/Machine Learning Inference” sau procesarea în limbaj natural, este în creştere, în timp ce pentru anumite competenţe de programare în limbaje clasice, care pot fi uşor de înlocuit de AI, este în scădere.
Există însă şi sectoare care nu vor fi afectate de inteligenţa artificială sau care înregistrează o cerere de forţă de muncă în creştere datorită altor macro tendinţe, precum sectorul energiei regenerabile, construcţiile, activităţile sportive sau serviciile medicale sau de îngrijire personală.
În prezent, există de şapte ori mai multe anunţuri pentru locuri de muncă specializate în IA decât în 2012. Raportul constată că cea mai rapidă creştere a ponderii rolurilor care necesită competenţe în domeniul AI s-a înregistrat în servicii financiare (pondere de 2,8 ori mai mare faţă de alte sectoare), serviciile profesionale (de 3 ori mai mare) şi IT (de 5 ori mai mare).
Mai mult, studiile arată o creştere semnificativă a importanţei competenţelor cognitive sofisticate (analiză, gândire critică, creativitate etc.), dar şi a celor emoţionale şi comportamentale (adaptabilitate, inteligenţă emoţională, influenţă socială, autonomie etc.), pe lângă competenţele digitale.
”Datele noastre sugerează că IA nu anunţă o perioadă de pierderi de locuri de muncă, ci mai degrabă o creştere graduală a poziţiilor care vor necesita mai multe competenţe în acest domeniu, combinată cu o reprofilare a rolurilor cu un conţinut care poate fi înlocuit de tehnologie. Pe de o parte, aceasta poate fi o veste bună pentru ţările care se confruntă cu deficit de forţă de muncă în multe sectoare, dar pe de altă parte, creează o nevoie acută de dezvoltare de competenţe noi sau chiar recalificare. Este critic deci pentru fiecare dintre noi, pentru a ne păstra valoarea pe piaţa muncii, să avem o atitudine deschisă pentru învăţare continuă şi să înţelegem că lumea în care trăim presupune adaptare şi flexibilitate”, adaugă Oana Munteanu.
Sondajul PwC CEO Survey 2024 confirmă că 84% dintre directorii executivi ale căror companii au început să adopte inteligenţa artificială cred că aceasta va creşte productivitatea, iar 70% sunt de părere că IA va schimba semnificativ activitatea companiei lor. De asemenea, 46% văd o creştere a profitabilităţii din utilizarea IA, iar 41% o majorare a veniturilor.
Deşi adoptarea şi integrarea strategică a GenAI în companiile din România este încă limitată, directorii acestora împărtăşesc opiniile omologilor de la nivel global că IA le va schimba semnificativ modelele de afaceri, va intensifica concurenţa pe piaţă şi va necesita abilităţi noi pentru cei mai mulţi angajaţi, concomitent cu o eficientizare a propriului timp de lucru, creşterea eficienţei angajaţilor şi o creştere a profitabilităţii.
