• Leu / EUR4.9472
  • Leu / GBP5.8347
  • Leu / USD4.7020
Proprietăţi

Borza a lichidat Institutul Lemnului şi a vândut terenul unor iranieni

Borza a lichidat Institutul Lemnului şi a vândut terenul unor iranieni

Autor: Cristi Moga, Ioana David

08.03.2013, 00:09 8368

Institutul Naţional al Lemnului, care încă din perioada interbelică a proiectat aproape tot ce s-a dezvoltat în România în materie de mobilier şi prelucrarea lemnului, a fost în mare măsură lichidat după ce o bună parte din terenul fostului sediu a fost vândută către doi oameni de afaceri iranieni care deţin mai mulţi dealeri auto.

Institutul a intrat în faliment în vara anului 2011, având datorii de aproape 20 mil. lei (4,7 mil. euro), iar lichidator a fost desemnată firma Euro Insol, condusă de către Remus Borza, avocatul de numele căruia se leagă în prezent şi viitorul gigantului Hidroelectrica.

"Irmex S.A.Brăila a cumpărat suprafaţa de 6.700 de metri pătraţi la 2 milioane de euro. Contractul a fost încheiat pe 20 februarie 2013. Pentru diferenţa de 7.300 de metri pătraţi con­trac­tul va fi încheiat în primele 10 zile din martie", a precizat Borza.

Firma Irmex deţine un dealer Suzuki din Brăila şi este controlată de că­tre oamenii de afaceri iranieni Rouzbeh şi Ali Madadi, care deţin şi grupul Rădăcini, cu afaceri anuale de peste 100 de milioane de euro din comercializarea mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Citroën şi Suzuki. Activele Institutului, şi anume un teren de 15.700 de metri pă­traţi situat pe strada Fabrica de Glucoză numărul 7, aproape de intersecţia cu strada Barbu Văcărescu, au fost scoase de anul trecut la vânzare pentru un preţ de pornire de 4 mil. euro, echivalentul a 257 de euro/metrul pătrat. Niciun ju­cător din industria lemnului nu a preluat însă lotul situat în cea mai activă zonă a Capitalei din punctul de vedere al dezvoltării imobiliare, unde preţurile sunt de circa 700-1.000 de euro/metrul pătrat pentru loturile cu coeficienţi urbanistici care permit realizarea unor clădiri cu cel puţin opt-zece etaje.

Borza nu a precizat ce regim urbanistic are terenul până la închiderea ediţiei, iar reprezentanţii Irmex nu au făcut declaraţii cu privire la planurile de construcţii pentru terenul cumpărat. În apro­piere, grupul Porsche a vândut anul trecut showroom-ul din Aviaţiei pe care urmează a fi dezvoltată o nouă clădire de birouri.

Ce înseamnă această lichidare pentru industria lemnului? "Institutul Lemnului a făcut toată documentaţia pentru tot ce s-a dezvoltat în România, (în industria mobilei şi de prelucrare a lemnului - n.red.) inclusiv pentru companiile străine", a spus Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Produ­că­torilor de Mobilă din România (APMR).

Zona Barbu Văcărescu - Floreasca, în care se afla şi sediul Institutului Naţional al Lemnului, se dezvoltă cel mai important pol de birouri din Bucureşti. În perimetrul încercuit se află terenul preluat de iranieni

Exporturile de lemn prelucrat în formă primară depăşesc în prezent un miliard de euro, potrivit calculelor ZF, fiind peste nivelul livrărilor de mobilier pe pieţe externe.

În ultimii ani, în special în perioada boom-ului imobiliar, o serie de fabrici de mobilier precum Mobstrat Suceava sau Libertatea Cluj au fost închise pentru a face loc unor proiecte de malluri sau centre de afaceri.

"Institutul Lemnului era avangarda industriei mobilei şi a jucat un rol extraordinar în dezvoltarea acesteia", afirmă un producător cu vechime din industria lemnului, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. "Dacă ar fi o strategie generală vizavi de dezvoltarea sectorului de mobilă, ar fi nevoie de dezvoltarea acestui institut. Resurse avem, dar trebuie valorificate şi în interesul economiei româneşti", a mai spus aceasta.

La sfârşitul anilor '90, în cadrul in­sti­tutului lucrau circa 450 de persoane, iar bilan­ţul companiei era pozitiv, înre­gistrând profit. În 2009 în cadrul institu­tu­lui mai lucrau 50 de angajaţi, iar cifra de afaceri se ridica la jumătate de milion de euro.

În 2008 Institutul Naţional al Lem­nu­lui se afla pe o listă de 75 de companii pe care AVAS intenţiona să le priva­tizeze, dar acest pas nu a mai avut loc.

"În anii '90 eram a şasea ţară pro­du­că­toare şi exportatoare de mobilă din Euro­pa. Au dispărut fabrici de plăci, străi­nii au concesionat păduri, iar indus­tria s-a subţiat", mai spune antreprenorul.

El explică faptul că industria românească de mobilă se sprijină acum pe cea a plăcilor, controlată în prezent de jucători străini, din Austria şi Turcia, iar provocarea ultimilor ani a fost determinată de majorarea preţurilor "mai mult sau mai puţin justificată".

Zona Barbu Văcărescu - Floreasca, în care se afla şi sediul Institutului Naţional al Lemnului, a devenit cel mai important pol de birouri din Bucureşti, dar şi din ţară, cu imobile cu faţadă de sticlă în care îşi au sediul firme de consultanţă, bănci sau companii IT. Fără industrie însă, fie metalurgică, auto sau de mobilier, toată această dezvoltare care modifică perspectiva Capitalei se poate dovedi un castel de nisip.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9472
Diferență: -0,0101
Ieri: 4.9477
Azi: 4.7020
Diferență: -0,4805
Ieri: 4.7247
Azi: 5.8347
Diferență: -0,7873
Ieri: 5.8810
Azi: 4.7195
Diferență: -0,3905
Ieri: 4.7380