Reframe the future

ZF/EY Reframe the Future. Avantajele implementării ESG în companii: asigurarea finanţării pe termen lung, costuri mai mici de exploatare, creşterea vânzărilor

10.05.2022, 04:00 Autor: Răzvan Botea

Massimo Bettanin, EY: „O strategie solidă de sustenabilitate necesită, de obicei, ca organizaţia să îşi revizuiască şi să îşi definească în mod clar misiunea, iar un sentiment de scop mai înalt inspiră, de obicei, angajaţii, le creşte productivitatea şi îmbunătăţeşte satisfacţia profesională.“

Printre avantajele implementării politicilor de sustenabilitate ESG (enviro­mental, social and gover­nance) în companii se numără asigu­rarea finanţării businessului pe termen lung, costuri mai mici de exploatare, dar şi creşterea vânzărilor şi păstrarea angajaţilor valoroşi în companie, este de părere Massimo Bettanin, partener schimbări climatice şi sustenabilitate, la compania de consultanţă şi audit EY România. El subliniază că avantajele competitive care survin implementării politicilor de sustenabilitate depind însă de la industrie la industrie.

„Avantajul competitiv care rezultă din punerea în aplicare a unei strategii ESG adecvate depinde de sectorul şi de condiţiile pieţei în care operează compania, precum şi de strategia sau modelul de afaceri al acesteia. Pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare, cum ar fi energia, mineritul sau industria agroalimentară, de exemplu, aspectele şi factorii de decizie legaţi de sustenabilitate sunt mult mai critici decât în alte sectoare, cum ar fi IT sau industria uşoară“, spune Massimo Bettanin.

Cu toate acestea, în general, implemen­tarea unei strategii adec­vate care să ţină cont de politica ESG oferă anumite avantaje, identificate de consultant ca fiind comune pentru companiile care sunt lideri în ceea ce priveşte imple­mentarea strategiilor de sustenabilitate.

„Asigurarea finanţării pe termen lung. Având în vedere volumul de capital care a fost deja angajat pentru a atinge nivelul net zero, companiile care sunt capabile să dezvolte şi să publice planuri credibile de decarbonizare pentru activitatea lor şi, în general, să îşi îmbunătăţească performanţele materiale ESG, au un avantaj în atragerea de capital.“

De asemenea, alte avantaje sunt costurile mai mici de exploatare, ca urmare a programelor de optimizare a amprentei companiei în ceea ce priveşte energia, apa sau deşeurile. Massimo Bettanin aduce în discuţie şi atragerea şi păstrarea angajaţilor talentaţi într-o companie care  este preocupată de temele sociale.

„O strategie solidă de sustenabilitate necesită, de obicei, ca organizaţia să îşi revizuiască şi să îşi definească în mod clar misiunea, iar un sentiment de scop mai înalt inspiră, de obicei, angajaţii, le creşte productivitatea şi îmbunătăţeşte satisfacţia profesională.“

În implementarea ESG există încă unele decalaje între companiile româneşti şi cele din Europa de Vest şi SUA, din cauza abordării mai reactive, axată pe răspunsul la legislaţie, mai spune Massimo Bettani, dar există tendinţa de a îmbrăţişa aceste politici.

„Observăm o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte modul în care companiile româneşti abordează impactul şi riscurile ESG, o tendinţă determinată în principal de noile reglementări ale UE, de presiunea investitorilor şi, probabil, de necesitatea de a se adapta la noul context economic şi politic.“

 

 

Ce mai spune Massimo Bettani, partener schimbări climatice şi sustenabilitate, la compania de consultanţă şi audit EY România, despre implementarea ESG în companii:

► Avantajul competitiv care rezultă din punerea în aplicare a unei strategii ESG adecvate depinde de sectorul şi de condiţiile pieţei în care operează compania, precum şi de strategia sau modelul de afaceri al acesteia. Pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în anumite sectoare, cum ar fi energia, mineritul sau industria agroalimentară, de exemplu, aspectele şi factorii de decizie legaţi de sustenabilitate sunt mult mai critici decât în alte sectoare, cum ar fi IT sau industria uşoară. În egală măsură, pentru acele companii care îşi desfăşoară activitatea pe pieţe mai "mature", conştientizarea şi aşteptările clienţilor cu privire la performanţa socială şi de mediu a unei organizaţii sau la sustenabilitatea produselor ar putea fi un factor important.

►Cu toate acestea, în general, o strategie ESG adecvată ar trebui să ofere anumite avantaje competitive tangibile şi am identificat cel puţin patru dintre acestea, care sunt comune în rândul companiilor care conduc în privinţa sustenabilităţii:

►Asigurarea finanţării pe termen lung. Având în vedere volumul de capital care a fost deja angajat pentru a atinge nivelul net zero, companiile care sunt capabile să dezvolte şi să publice planuri credibile de decarbonizare pentru activitatea lor şi, în general, să îşi îmbunătăţească performanţele materiale ESG, au un avantaj în atragerea de capital.

►Costuri de exploatare mai mici, ca urmare a programelor de optimizare a amprentei companiei în ceea ce priveşte energia, apa şi materialele şi de reducere la minimum a producţiei şi eliminării deşeurilor (de exemplu, în prezent, costurile energetice reprezintă cea mai mare parte a costurilor de exploatare pentru companiile cu intensitate ridicată în ceea ce priveşte energia);

►Creşterea vânzărilor şi a veniturilor prin abordarea nevoilor şi preferinţelor emergente ale clienţilor, care pot debloca noi oportunităţi de afaceri (de exemplu, nevoia de combustibili cu emisii reduse de dioxid de carbon de către multe companii care doresc să îşi reducă amprenta de carbon poate deschide noi pieţe pentru afacerile tradiţionale de rafinare / petrochimie);

►Atragerea şi păstrarea angajaţilor de calitate. O strategie solidă de sustenabilitate necesită, de obicei, ca organizaţia să îşi revizuiască şi să îşi definească în mod clar misiunea, iar un sentiment de scop mai înalt inspiră, de obicei, angajaţii, le creşte productivitatea şi îmbunătăţeşte satisfacţia profesională.

►În prezent, organizaţiile sunt din ce în ce mai mult judecate nu doar pentru valoarea pe care o aduc acţionarilor, ci şi pentru contribuţia lor în societate, inclusiv faţă de clienţi, furnizori, comunităţi, mediu etc.. Companiile care integrează pe deplin aspectele ESG în strategia lor pentru a identifica oportunităţile şi a reduce riscurile au o mai bună şansă de a obţine performanţe superioare în prezent şi în viitor.

 

Cum se situează companiile româneşti în ceea ce priveşte implementarea ESG, în comparaţie cu companiile din ţările occidentale? Dacă sunt în urmă, de ce?

Apariţia unor noi cerinţe ale UE pentru tranziţia către o economie mai eficientă, mai sustenabilă şi mai rezilientă (de exemplu Green Deal, Fit for 55) şi presiunea tot mai mare din partea stakeholderilor, în special a investitorilor şi a societăţii civile, a stimulat companiile româneşti să acorde mai multă atenţie atenuării potenţialelor efecte negative asupra mediului şi a societăţii rezultate din activităţile lor şi să fie mai transparente în ceea ce priveşte publicarea informaţiilor legate de ESG.

În plus, efectele combinate ale pandemiei COVID-19, ale crizei energetice şi, în prezent, ale războiului dintre Rusia şi Ucraina, au subliniat importanţa abordării eficiente a unor aspecte legate de ESG, cum ar fi menţinerea unor condiţii de muncă sănătoase şi sigure (unii lideri au realizat că eficienţa şi productivitatea afacerii lor merge mână în mână cu un istoric bun în materie de sănătate şi securitate la locul de muncă), îmbunătăţirea eficienţei energetice, a emisiilor de carbon şi a materialelor din cadrul operaţiunilor lor (costul materiilor prime energetice, cum ar fi petrolul şi gazele), revizuirea şi optimizarea proceselor lanţului de aprovizionare pentru a le face mai rezistente la şocurile externe şi la incertitudinile în creştere.

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte implementarea ESG, există încă unele decalaje între companiie româneşti şi cele din Europa de Vest şi SUA. Cele mai frecvente, observate în timpul intercaţiunilor cu clienţii noştri, sunt rezumate după cum urmează:

► În România, există încă un fel de abordare reactivă, axată în principal pe răspunsul la o legislaţie din ce în ce mai strictă în materie de mediu şi siguranţă sau la cerinţele investitorilor/ prestatorilor legate de ESG. Această atitudine nu ajută companiile româneşti să identifice riscurile şi oportunităţile ESG reale şi emergente şi să dezvolte măsuri adecvate pentru a le atenua pe primele şi a le valorifica pe cele din urmă;

► Problemele semnificative emergente în materie de sustenabilitate, cum ar fi protecţia biodiversităţii, amprenta de carbon pe întregul lanţ valoric al companiei, economia circulară şi poluarea cu plastic, pentru a menţiona doar câteva, sunt încă puncte nedetectate pe radarul majorităţii companiilor româneşti. Aceste aspecte, dacă nu sunt abordate în mod corespunzător, pot deveni în curând potenţiale puncte slabe sau pot afecta competitivitatea companiilor;

► Riscurile climatice fizice şi tranzitorii sunt adesea insuficient evaluate (sau chiar nu sunt luate în considerare deloc), rareori se recurge la analiza scenariilor pentru a evalua riscurile legate de climă care ar putea afecta compania şi pentru a evalua rezilienţa strategiei sale, iar ambiţiile şi obiectivele ESG, atunci când sunt propuse, nu se bazează de obicei pe date ştiinţifice sau nu sunt aliniate la acordurile internaţionale; şi

► Întrucât legislaţia nu oferă un cadru clar de raportare, companiile româneşti preferă adesea să raporteze pe scurt aspectele nefinanciare sub forma unei declaraţii care, în cele mai multe cazuri, nu este publică, ceea ce reduce transparenţa şi evită orice implicare efectivă a părţilor interesate. De fapt, pentru multe companii, raportarea privind dezvoltarea durabilă continuă să fie văzută ca un instrument axat pe CSR.

►În concluzie, observăm o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte modul în care companiile româneşti abordează impactul şi riscurile ESG, o tendinţă determinată în principal de noile reglementări ale UE, de presiunea investitorilor şi, probabil, de necesitatea de a se adapta la noul context economic şi politic.

►Cu toate acestea, liderii majorităţii companiilor medii şi mari din România nu par a fi pregătiţi să îşi revizuiască în mod critic abordarea "business as usual" şi să integreze aspectele, angajamentele şi obiectivele ESG în strategia lor de afaceri generală.

►Printre principalele motive raportate frecvent de companii se numără lipsa fondurilor, costurile excesive pentru implementarea noilor tehnologii şi alte nevoi şi priorităţi mai urgente. Cu toate acestea, cauzele principale, deşi rar menţionate, ar putea include, de asemenea, o conştientizare scăzută din partea managementului (în comparaţie cu organizaţiile mai mature din Europa de Vest) şi elemente care ţin de cultură.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea EY