Reframe the future

ZF/EY Reframe the Future. Cele mai vulnerabile sectoare în faţa războiul din Ucraina sunt construcţiile, industria auto şi turismul

16.05.2022, 09:00 Autor: Răzvan Botea

„În general, sunt afectate sectoarele care consumă multă energie sau cele care se bazează pe cheltuieli discreţioare ale consumatorilor, pe fondul reducerii încrederii consumatorilor şi a companiilor.“

Sectoarele care sunt cele mai vulnerabile din cauza războiului din Ucraina sunt construcţiile şi industria auto, deşi toate zonele energoin­tensive sunt afectate în general, este de părere Ileana Guţu, partener asociat, liderul departamentului de evaluare, modelare financiară şi analiză economică la EY România.

„Printre cele mai vulnerabile sectoare la conflictul apropiat de graniţa României, se regăseşte sectorul construcţiilor, piaţa imo­bi­liară fiind puternic afectată. Acest sector este afectat pe de o parte din cauza creşterilor susţinute ale pre­ţurilor pentru materiale de con­struc­ţii, precum şi pentru energie, con­turate încă din timpul pandemiei şi amplificate în contextul războiului şi al deficitului forţei de muncă“, spune ea, în cadrul proiectului editorial ZF/EY Reframe the Future, realizat cu ocazia aniversării a 30 de ani de prezenţă a companiei de consultanţă şi audit EY în România.

Interesul consumatorilor pentru achiziţia imobilelor este în scădere, mai explică consultantul, pe fondul incertitudinii şi al riscurilor existente în contextul actual, precum şi al costurilor crescute de finanţare.

De asemenea, problemele din sec­torul auto sunt amplificate de pan­demie, pentru că o parte importantă din produsele importate pentru această industrie veneau din Ucraina sau Rusia, mai explică Ileana Guţu.

„Sincopele din cadrul lanţului de aprovizionare, amplificate în contextul războiului, precum şi dificultatea achiziţiei materiilor prime şi înlocuirea acestora cu cele importate anterior din ţările implicate în conflict, generează efecte negative şi asupra industriei auto. Înaintea conflictului, Ucraina genera 7% din importurile de cablaje de la nivelul industriei auto europene. Aceste dificultăţi se suprapun peste criza componentelor electronice, apărută în perioada pandemiei.“

Turismul din România este de asemenea afectat de situaţia din Ucraina, din cauza vecinătăţii României cu Ucraina.

„De asemenea, România a preluat o parte semnificativă din transp­orturile desfăşurate pe teri­to­riul ucrainean, conducând la o creştere a traficului de mărfuri din Portul Constanţa, astfel că este necesar un efort suplimentar de sprijin al acestei industrii“, a mai adăugat Ileana Guţu la analiza despre cele mai afectate sectoare de războiul din Ucraina.

În ce măsură a determinat războiul din Ucraina companiile să îşi pună investiţiile pe hold? Cum arată acum situaţia?

În contextul declanşării conflictului dintre Rusia şi Ucraina, multe companii au început să ia în considerare ajustarea planurilor de investiţii, tendinţă pe care o observăm în special în cazul investiţiilor de extindere şi a celor transfrontaliere, care sunt caracterizate de un risc şi o incertitudine mai ridicată.

Observăm discontinuităţi în asigurarea fluxului de materii prime (import-export) şi în asigurarea tranzitului pe toate căile de transport (pentru şi dinspre Rusia şi Ucraina), ceea ce creează disfuncfţionalităţi în lanţurile de aprovizionare, iar acestea generează un impact major asupra unităţilor de producţie nu doar din România, ci din întreaga Uniune Europeană. Acest nou cadru economic determină antreprenorii să îşi regândească planurile viitoare de investiţii, astfel încât să îşi construiască o strategie mai flexibilă, care să se poată adapta noilor provocări.

La nivelul companiilor din România se observă o tendinţă de prioritizare a investiţiilor în afacerile existente, precum şi o accelerare a proceselor de digitalizare. Un potenţial semnificativ de dezvoltare a investiţiilor poate proveni din gradul de absorbţie al fondurilor europene nerambursabile, condiţionat însă de îndeplinirea unor obiective stricte privind implementarea proiectelor aprobate. Dar noile dinamici introduse de conflictul din Ucraina, suprapuse efectelor pandemiei, înseamnă mai multă incertitudine şi riscuri şi generează perspective temperate privind activitatea economică, în contextul evoluţiei inflaţiei care determină efecte atât asupra puterii de cumpărare, cât şi asupra costurilor de finanţare.

Spre exemplu, rata anuală a inflaţiei a înregistrat un avans alert, atingând o valoare de 13,8% în luna aprilie a anului curent, depăşind aşteptările analiştilor şi marcând un maxim al ultimilor 18 ani. De altfel, recent, Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, reprezentând cel mai mare avans adoptat într-o singură şedinţă în ultimul deceniu. Această decizie este cu atât mai semnificativă, cu cât este a 4-a majorare din cadrul anului curent, cumulând per ansamblu un avans de 2 puncte procentuale. Implicaţiile sunt de creştere a costurilor de împrumut sau limitare a accesului la finanţare pentru debitorii mai slabi, ceea ce descurajează investiţiile.

Având în vedere dependenţa de importurile energetice din Rusia, amplificată în ultimii ani, investiţiile în energie vor rămâne o prioritate la nivel internaţional. Înaintea conflictului, o treime din importurile de gaze naturale la nivelul Europei erau reprezentate de Rusia, ţările cele mai expuse fiind Germania, Italia, Ungaria şi Polonia. România importă gaze naturale din Rusia într-o proporţie de sub 10%, având capacitatea unei producţii interne de 80% din totalul necesar. Aceasta poate fi consolidată, oportunităţile de exploatare offshore în zona teritorială a României din Marea Neagră reprezentând pe viitor o sursă importantă de resurse.

 

Cum va evolua economia României în noul context?

Conflictul dintre Rusia si Ucraina determină incertitudine, iar analiştii elaborează mai multe scenarii posibile de evoluţie. Pe de o parte, acest context induce vulnerabilităţi nu doar în economia României, ci şi în cea a ţărilor din regiune, după perioada de pandemie care a avut influenţe semnificative.

Declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina a determinat întreruperea activităţii economice din cadrul celor 2 ţări implicate, precum şi relocarea companiilor din aceste regiuni, precum şi din Belarus. Având în vedere relaţiile economice şi comerciale, escaladarea conflictului, precum şi faptul că sancţiunile impuse Rusiei produc efecte la nivelul economiei tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, şi nu numai, acestea fiind afectate cu o amploare diferită în funcţie de gradul de dependenţă faţă de produsele sau serviciile importate din regiunile afectate.

Disfuncţionalităţile lanţului de aprovizionare deja produse ca urmare a efectelor pandemiei au fost amplificate ca urmare a întreruperii fluxului de materii prime şi al tranzitului pe teritoriul regiunilor afectate, generând un impact semnificativ asupra unităţilor de producţie. Pe de altă parte, România beneficiază de acces la numeroase resurse naturale, reprezentând un avantaj care merită speculat prin dezvoltarea infrastructurii şi a unui sector industrial competitiv.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea EY