• Leu / EUR4.7216
  • Leu / GBP5.2121
  • Leu / USD4.2706
ZF România 100 de idei

Alexandru Reff, Deloitte: Nimic nu ar trebui să ne preocupe mai mult decât competitivitatea României pentru români. O populaţie în scădere şi îmbătrânire nu atrage nici investiţii şi nici nu inovează

19 dec 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Statutul de antreprenor local trebuie să devină mai atrăgător decât cel de angajat în străinătate, stoparea sau măcar reducerea emigrării şi repatrierea parţială a celor plecaţi fiind probabil cel mai important proiect de ţară pe care România îl poate avea acum ♦ Mai departe, cei care au reuşit în businessuri aici ar trebui să se implice în politică, în baza unui proiect comun, crede Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România şi Moldova.

„Emigraţia masivă poate fi pri­vită drept cea mai regre­tabilă evoluţie de după 1989. Dacă România este naţiunea, şi nu geografia, ce poate fi mai dramatic decât un spor natural negativ combi­nat cu emigrarea în masă?“, spune reprezen­tantul Deloitte România şi Mol­dova. Potrivit acestuia, demografia este cea mai mare provocare pe termen lung pentru Europa, iar România şi Bulgaria sunt între „campionii mondiali“ la ritmul depopulării.

„România trebuie să devină competitivă pentru a stopa sau măcar a reduce emigra­rea şi a repatria o parte dintre cei plecaţi.“

Una dintre direcţii ar fi implicarea statului, alături de ONG-uri care au programe de profil, pentru a-i transforma pe românii plecaţi peste hotare, cu acumulări de lichidităţi, în antreprenori locali.

„Aceasta ar fi o direcţie extrem de importantă pe care statul ar trebui să o sprijine, alături de ONG-uri precum Roma­nian Business Leaders, de exemplu, care derulează programul Repatriot - repa­triere prin antreprenoriat, mai ales că ro­mâ­nii din diaspora au anumite acumulări de capi­tal şi de cunoştinţe cu care se poate începe o afacere, iar statutul de antreprenor local ar trebui să fie mai atrăgător decât cel de angajat în străinătate.“

 

Casa, cel mai mare efort al unei familii

Creşterea nivelului de trai local văzut ca putere de cumpărare este un alt factor care ar putea contribui la creşterea atractivităţii României pentru cei care au plecat sau care se gândesc să plece.

„Aş da două exemple: fiscalitatea şi achiziţia unei locuinţe. Fiscalitatea muncii este foarte competitivă la nivel de impozit pe venit şi trebuie să rămână aşa. Cu privire la achiziţia unei locuinţe, cel mai mare efort financiar al unei familii şi uneori raţiunea pentru care se emigrează, s-ar putea încuraja dezvoltarea şi achiziţiile de imobile rezidenţiale noi prin politici fiscale (TVA redusă în condiţii mai relaxate, deduc­tibilitate costuri de finanţare atât pentru dezvoltator, astăzi excesiv de restricţionat, cât şi pentru cumpărătorul prin credit ipotecar etc.).“

Dincolo de acestea, mai sunt însă mulţi paşi pe care România trebuie să-i facă pentru a recâştiga încrederea celor de peste hotare şi care ţin de aşteptările privitoare la statul de drept, la calitatea actului de guvernare şi administrare, la etică.

„Dacă am fi capabili să ne asumăm obiective pe termen lung, nimic nu ar trebui să ne preocupe mai mult decât competitivitatea României pentru români, căci o piaţă mare, adică cu mulţi potenţiali angajaţi şi consumatori deopotrivă, este (sau, am putea spune în curând, obişnuia să fie) principalul nostru atu competitiv pentru atragerea investiţiilor străine, o altă prioritate strategică.“

 

Pe ultimul loc

Strict pe datele de acum însă, lucrurile nu arată bine deloc.

„Deloitte alcătuieşte în fiecare an, împreună cu ONG-ul Social Progress Imperative, un clasament al ţărilor în funcţie de un indicator care se uită la nevoile de bază ale omului (hrana şi îngrijirea medicală, apa şi salubritatea, locuirea, siguranţa personală), fundamentele bună­stării (acces la educaţie de bază, acces la co­mu­nicaţii şi informaţii, sănătate şi bunăstare, calitatea mediului) şi oportu­nităţile (drepturi personale, libertate personală şi de alegere, incluziune, acces la edu­caţie avansată). Anul acesta suntem pe locul 44 în lu­me şi pe ultimul loc în Uniunea Europeană.“

Mai departe, la capitolul potenţial, resursele naturale ale României vor reprezenta în continuare un as în mânecă.

„România este binecuvântată cu resurse naturale (teren arabil, petrol şi gaze) pe care s-a bazat în mare măsură dezvoltarea noastră în perioada interbelică şi aceste resurse pot juca în continuare un rol important în creşterea economiei, dacă sunt bine puse la treabă, printre altele cu ajutorul unui cadru legislativ favorabil şi stabil, prin atragerea fondurilor europene şi a capitalului străin şi prin încurajarea inovaţiei.“

Demografia rămâne însă esenţială.

„Dacă vom reuşi să reţinem sau chiar să repatriem un tineret plin de calităţi şi energii, am putea maximiza şi alte resurse influenţate de demografie, cum sunt capitalul şi inovaţia (o populatie în scădere şi îmbătrânire nu atrage nici investitii şi nici nu inovează).“

Încurajarea investiţiilor nu trebuie să se limiteze doar la investitorii străini, ci şi la capitalul autohton, dar mai importantă decât capitalul devine educaţia care trebuie „să înceteze să mai cultive conformismul şi supunerea, memorarea fără sens a informaţiilor, individualismul şi perspectivele ancorate în societatea industrială.“

Studiile se pot realiza şi peste hotare, dar la final viitorul ar trebui căutat aici.

„I-aş recomanda unui tânăr să plece pentru o scurtă perioadă, la studii sau pentru a lucra, dar să se întoarcă negreşit într-o Românie pe care o sper şi o văd mult mai dinamică, mai ofertantă ca oportunităţi de business şi de carieră decât Occidentul, în care rămân mai puţine de făcut decât aici. O Românie care, dincolo de neajunsurile care ne exasperează uneori, este totuşi locul nostru natural pe lumea asta, universul nostru familial şi social, spaţiul în care avem rădăcinile, pe care îl înţelegem deplin şi care ne valorizează ca niciunul altul şi faţă de care putem simti emoţie şi responsabilitate.“

Implicarea liderilor din business în politică pentru a accelera toate aceste transformări este esenţială.

„O idee bună ar fi ca oamenii de afaceri care au dat dovadă de leadership în domeniile lor de activitate să se implice în politică, eventual pe baza unui proiect comun. Cred că ar trebui să dăm o semnificaţie mai profundă Centenarului, despre rolul elitelor, despre mobilizarea tuturor energiilor naţiunii, despre un proiect de ţară, despre locul nostru în Europa, despre principiile fondatoare ale statului nostru modern.“

 

Intră pe platforma www.zf.ro/romania100 şi devino parte a comunităţii care are idei pentru România de mâine

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania