ZF România 100 de idei

Angajatul din 2020 va trebui să aibă un set complet diferit de abilităţi faţă de acum cinci ani. Cât de pregătită este şcoala românească de „revoluţie“ şi ce idei au alte state?

22.10.2018, 00:08 Autor: Roxana Petrescu

♦ În 2015, creativitatea era pe ultimul loc în topul celor mai căutate abilităţi de către angajatori, mai importante fiind abilităţi care ţineau de controlul calităţii, de exemplu ♦ În 2020, creativitatea va deveni a treia cea mai importantă competenţă cerută la un interviu de angajare, după cum arată studiile realizate de Forumul Economic Mondial, piaţa muncii urmând să fie complet reformată pe fondul ascensiunii inteligenţei artificiale ♦ Cât de pregătită este însă România pentru cea mai dramatică schimbare din piaţa forţei de muncă şi ce „idei“ au alte state?

„Dacă nu schimbăm modul în care îi educăm pe copiii noştri, în 30 de ani de acum încolo vom avea probleme majore“, spunea la înce­putul acestui an Jack Ma, fondatorul Ali­baba, colosul Chinei în zona de e-commerce.

Tot Jack Ma spunea în cadrul întâlnirii de la Davos, eveniment organizat de Forumul Economic Mondial, că păstrând aceleaşi metode de învăţare, copiii de mâine nu vor avea nicio şansă în faţa inteligenţei artificiale, accentul trebuind să fie pus pe dezvoltarea de soft-skills, aşa cum ar fi gândirea inde­pen­dentă sau lucrul în echipă.

„Orice este repetitiv se va automatiza“, avertiza fondatorul Alibaba.

 

Cine a auzit de creativitate?

Schimbările deja se produc, iar acest lucru este vizibil mai ales la interviurile de angajare. Dacă în 2015 creativitatea era ultima abilitate la care se uitau angajatorii dintr-un set de 10, în 2020 aceasta va ajunge a treia cea mai dorită calitate, alături de abilitatea de a rezolva probleme şi de gândirea critică. Concepte precum inteli­gen­ţa emoţională nici nu erau incluse în această listă în 2015, dar acum această abilitate este una dintre cele mai importante pe care le caută angajatorii. În 2022 însă gândirea analitică, învăţarea activă şi creativitatea vor fi cele mai râvnite calităţi ale unui angajat, dexteritatea manuală, abilitatea de a memora lucruri sau managementul financiar fiind abilităţile care vor pierde cel mai mult din magnetismul lor în faţa angajatorilor, tot potrivit Forumului Economic Mondial.

 

Unde se plasează România în acest context?

La nivelul OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), o dată la trei ani se desfăşoară aşa-numitul test PISA (Programul Internaţional pentru Evaluarea Studenţilor - Programme for International Student Assessment), testare din care face parte şi România. În linii mari, scopul testării, care este aplicată elevilor de 15 ani, este de a vedea dacă aceştia au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a se integra perfect în societăţile moderne.

„Evaluarea se bazează pe subiectele principale, anume ştiinţe, citire şi matematică. Scopul PISA nu este de a vedea dacă studenţii pot reproduce anumite lucruri, ci de a vedea dacă elevii pot extrapola ceea ce au învăţat aplicând cunoştinţele dobândite în contexte puţin familiare, atât în şcoală, cât şi în afara şcolii. Testul este gândit pentru a oglindi faptul că de cele mai multe ori societăţile moderne îi recompensează pe indivizi nu pentru ceea ce ştiu, ci mai ales pentru ceea ce pot să facă prin ceea ce ştiu“, se arată în prezentarea PISA.

Ultima evaluare a avut loc în 2015, iar România nu a ieşit deloc bine, elevii de aici fiind sub media OCDE la toate subiectele, respectiv ştiinţă, matematică şi citire. Ce înseamnă acest lucru? O ruptură între partea de teorie şi abilitatea elevilor de a aplica noţiunile învăţate.

 

La şcoală fără examen?

Printre statele care ies însă de fiecare date cu rezultatele foarte bune în ceea ce priveşte testul PISA sunt Singapore şi Finlanda, dar şi aici încep schimbările pentru ca tinerii să fie mai bine pregătiţi pentru revoluţia din piaţa forţei demuncă.

„Discuţiile libere, temele sau anumite jocuri ar urma să înlocuiască notele sau calificativele, aceste instrumente urmând a deveni cele mai bune metode pentru a colecta date privind performanţa elevilor din clasele primare. Din 2019, examenele pentru clasele I şi a II-a vor fi complet eliminate“, se arată într-un articol realizat de Forumul Economic Mondial în care este analizată schimbarea sistemului de educaţie din Singapore.

Şi pentru clasele mai mari se urmăreşte formarea unei mediu de studiu mai puţin axat pe competiţia dintre elevi, scopul fiind de a trece de la goana după note la orientarea pe propia dezvoltare. Practic, la finalul anului, în nicio clasă nu se va mai şti care a fost cel mai bun sau cel mai slab elev.

„Trecerea de la promovarea examenelor cu cea mai mare notă la crearea unor indivizi mult mai rotunzi în ceea ce priveşte pregătirea este o schimbare majoră pentru Singapore. Dincolo de creşterea performanţei academice, noul sistem îşi propune să susţină dezvoltarea abilităţilor sociale între elevi şi să-i determine pe aceştia să-şi îmbunătăţească procesul de luare a decizilor“, mai menţionează sursa citată.

 

Teatru şi sport mai mult

Mai departe, programa din Singapore ar urma să se schimbe până în 2023, cu focus pe materii precum teatru sau sport, dar şi domenii precum robotică sau electronică. O parte dintre eveluarăile naţionale vor fi însă menţinute.

Ceea ce se întâmplă în Singapore este foarte diferit de situaţia din România, unde sistemul în mare parte a rămas la fel.

 „Trebuie să avem domenii în programă, robotica de exemplu fiind cea care reuneşte noţiuni de mecanică, electronică, dar mai ales care promovează lucrul în echipă”, spunea recent Mircea Nistor, profesor de fizică în cadrul Colegiului Naţional de Informatică Traian Lalescu din Hunedoara. Profesorul şi echipa sa de elevi au câştigat în vara aceasta concursul mondial de robotică First Global Competition din Mexic, o competiţie la care au participat mai bine de 160 de ţări.

„în loc să avem domenii, noi le punem copiilor rubrici, materii şi le dăm extemporale individuale. Noi acum în educaţie nu facem decât să nivelăm diferenţe”, mai spunea profesorul.

 

Şcoala relaxată din Finlanda

În timp ce Mircea Nistor se luptă cu sistemul, în Finlanda, de exemplu, sistemul de educaţie este croit chiar aşa cum menţiona profesorul român. Finlanda, un alt performer al educaţiei, nu are teste standardizate.

„Principala problemă cu acest sistem de testare este că de multe ori elevii învaţă doar să treacă testul iar profesorii ţin orele cu scopul unic ca elevii să treacă acest test. Învăţarea continuă este scoasă din ecuaţie“, se mai arată într-o analiză publicată de Forumul Economic Mondial.

Astfel, în Finlanda toţi copiii sunt evaluaţi în funcţie de un sistem personalizat stabilit de profesorul lor. Progresul este monitorizat de Ministerul Educaţiei care urmăreşte un anumit eşantion de studenţi din mai multe categorii de şcoli.

Mai departe însă, toţi profesorii trebuie să aibă studii masterale înainte de a-şi începe cariera, admiterea la aceste studii fiind cea mai riguroasă dintre toate specializările. Nici în Finlanda nu există liste publice cu cei mai buni sau slabi elevi/profesori, obiectivul sistemului fiind de a creşte cooperarea dintre categorii.

Infrastructura de învăţământ din Finlanda este şi ea de manual. Copiii au mesele asigurate şi acces la servicii medicale. De asemenea, elevii beneficiază de consiliere psihologică şi de suport personalizat. 

„Copiii din Finlanda au cel mai mic volum de muncă în afara şcolii pentru că fac tot ceea ce trebuie să facă în timpul orelor de curs. Fără acest stres şi fără a avea grija notelor, copiii au astfel mai mult timp pentru dezvoltare personală“, se mai scrie în analiza amintită.

 

România şcolilor încălzite cu lemne de centeanar

Între timp, în România reforma în educaţie nu ţine doar de programă, ci şi de infrastructură. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că la finalul anului 2016 în România erau înregistrate 7.010 şcoli, număr în care intră toate formele de învăţământ, de la creşe la universităţi. Dintre acestea, 3.140 erau în mediul rural, restul fiind în mediul urban. Conform unor informaţii furnizate recente, din acest total de unităţi de învăţământ, peste 2.400 au grupurile sanitare în exterior. Mai departe, tot statisticile arată că 3.500 de unităţi nu sunt racordate la reţeaua de gaze naturale, astfel că anual şcolile trebuie să-şi bugeteze achiziţiile de lemne pentru a încălzi sălile de curs. Altfel, orele nu se ţin. Statisticile de azi mai arată un lucru. Pentru cei 1,7 milioane de copii care sunt înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial sunt 136.365 de calculatoare, circa 83.000 fiind în şcolile de la ţară. Când toată lumea vorbeşte despre digitalizare, în România câte 12 copii în medie se bat pentru un loc la un calculator.

„Principala problemă cu sistemul de testare prin examene este că de multe ori elevii învaţă doar să treacă testul, iar profesorii ţin orele cu scopul unic ca elevii să treacă acest test. Învăţarea continuă este scoasă din ecuaţie." Forumul Economic Mondial

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania