Ce meserii cere piaţa: programatori, medici, ingineri sau şoferi, categoriile de joburi care au explodat în zece ani. Educaţia încă nu ştie ce face economia

Învăţământul privat, la rândul său, se conturează ca un nou sector care va avea nevoie de forţe proaspete, acesta fiind unul dintre domeniile cu cel mai accelerat ritm de creştere din ultimii zece ani.

Datele solicitate de ZF la Re­gistrul Comerţului a­rată o schimbare de pro­por­ţii a economiei româ­neşti în ultimii zece ani, dincolo de sectorul IT&C, care a avut o evoluţie peste aşteptări, alte domenii bifând creşteri spectaculoase, atât ca număr de companii înfiinţate, cât şi ca formare de noi joburi.

Tocmai aceste sectoare vedetă ar putea reprezenta oportunităţile de in­vestiţii pe termen lung, zone în care ar tre­bui să se concentreze oferta edu­caţio­nală, dar şi atenţia statului pentru a crea reformele fiscale necesare pentru sprijinirea acestor domenii.

În perioada 2008-2017, transportul rutier de mărfuri a devenit vedeta economiei locale în ceea ce priveşte numărul de firme înfiinţate, cât şi numărul de anagajaţi noi.

Astfel, în ultimii zece ani, doar acest sector a creat peste 40.000 de locuri de muncă, numărul de persoane juridice noi care şi-au depus bilanţul şi care sunt active în acest domeniu crescând cu aproape 9.400 de entităţi. Mai departe, sectoarele care au generat cea mai mare cerere de forţă de muncă gravitează în jurul domeniului IT&C. Dezvoltatorii de soft, cei care prelucrează datele, care pot administra pagini web sau chiar şi firmele care dezvoltă activităţi de comerţ electronic au generat zeci de mii de locuri de muncă în ultimii zece ani. Potenţialul rămâne încă imens, dar deocamdată oferta educaţională nu este bine calibrată pe această cerere.

„Dacă acum avem 7.000 de locuri la facultăţile de IT, atunci, ca stat, trebuie să ne gândim cum ajungem la 15.000. Noi, de exemplu, cei care facem parte din patronat, am putea în următoarele şase luni să angajăm 30-40.000 de oameni lejer. Nu trebuie decât să-i avem formaţi. Acum suntem circa 90.000 de oameni activi, dar sectorul poate da de lucru la 130.000“, spunea recent Teodor Blidăruş, preşedintele ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT) şi managing partner al companiei Softelligence.

Auto şi oameni pentru HoReCa

Inginerii auto sunt la rândul lor o categorie foarte căutată şi cel mai probabil această nevoie se va acutiza ţinând cont de tendinţele care marchează sectorul auto, tranziţia spre electric fiind cea mai importantă schimbare. Pentru România, automo­bilul electric poate deveni una dintre cele mai mari ameninţări dacă industria construită în jurul acestui domeniu nu se va mula pe noile tendinţe.

În perioada 2008-2017 aproape 28.000 de locuri de muncă au fost create în segmentul fabricării pieselor şi accesoriilor pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule.

Zona de restaurante este un alt segment vedetă al economiei locale, atât ca evoluţie a numărului de angajaţi, cât şi ca număr de locuri de muncă create în ultimii zece ani.

Deja criza de personal cu care se confruntă această piaţă nu mai este o noutate, dar şi aşa oferta educaţională întârzie să pregătească oamenii de care industria are nevoie.

„Noi avem două clase pe care le pregătim, una de bucătari şi una de ospătari, cu câte 30 de cursanţi fiecare. Reinventăm astfel o şcoală de meserii prin care încercăm să recreăm tradiţia ospitalităţii”, spunea recent Dragoş Petrescu, antreprenorul care deţine grupul City Grill, unul dintre cei mai mare jucător din industria restaurantelor din România.

O ţară în căutare de medici

După exodul medicilor din România şi aceasta este o zonă care se confruntă cu un deficit de forţă de muncă, mai ales în contextul în care medicina privată a avut o creştere semnificativă în ultimii zece ani de zile.

Datele de la Registrul Comerţului arată că în perioada 2008-2017 zona de asistenţă medicală specializată a generat peste 15.500 de noi locuri de muncă, în acest domeniu fiind înregistrate aproape 3.600 de noi firme.

Deşi în continuare învăţământul privat este o nişă ca număr de angajaţi, datele de la Registrul Comerţului oglindesc o nouă posibilă sursă de deficit în ceea ce priveşte forţa de muncă.

Partea de activităţi profesionale şi ştiinţifice, activităţile recreative, firme în care sunt active companiile care organizează tabere pentru copii, de exemplu, sau firmele care s-au specializat în predarea limbilor străine se numără printre domeniile cu cea mai puternică creştere a numărului de companii înfiinţate în perioada 2008-2017.

Evoluţia este de înţeles în contextul în care este vizibilă o letargie a statului în ceea ce priveşte remodelarea ofertei sale educaţionale.

La finalul anului 2016, numărul instituţiilor private de învăţământ ajunsese la 701 unităţi faţă de cele 378 care funcţionau în 2006, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), această parte a educaţiei având o cu totul altă dinamică faţă de cea înregistrată de unităţile de învăţământ de stat.

Astfel, tot datele INS arată că numărul de unităţi de învăţământ în proprietate publică a scăzut cu peste 20% în ultimii zece ani, de la aproape 8.100 de unităţi în 2006 la 6.309 instituţii la finalul anului 2016. în total, la finalul anului 2016 în România funcţionau 7.010 instituţii de învăţământ, de la creşe la universităţi, cu 1.500 mai puţine faţă de acum zece ani.