• Leu / EUR4.8806
  • Leu / GBP5.7514
  • Leu / USD4.8447
ZF România 100 de idei

Disponibilitatea talentelor, mai importantă decât forţa de muncă ieftină pentru viitoarele investiţii. Este critic ca businessurile să-şi asume un rol activ în dezvoltarea forţei de muncă

26.10.2018, 00:08 Autor: Roxana Petrescu

♦ Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiţii va depinde în primul rând de disponibilitatea forţei de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă transformare prin care va trece economia locală. Ce trebuie să facă firmele pentru a-şi pregăti singure specialiştii în contextul în care sistemul de educaţie pare, pentru moment, prins pe picior greşit?

„România va trebui să identifice clar dome­ni­ile competitive, care au capacitatea de a susţine o economie perfor­mantă şi inclusiv prin ele să stopeze exodul de specialişti. E de presupus că în ritmul actual în care cresc salariile, avantajul competitiv al costului redus al forţei de muncă se va dilua. Iar dacă şi criza de forţă de muncă se va accentua, atunci guvernele viitoare va trebui să găsească soluţii eficiente şi viabile, cum ar fi, de exemplu, de a regândi rolul şcolilor profesionale, al învăţământului preuniversitar şi al celui universitar astfel încât să contracareze această tendinţă care este deja galopantă“, spune Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, unul dintre cei mai puternici jucători din domeniul utitilităţilor, un business de peste 1 mld. de euro axat pe distribuţia şi furnizarea de energie electrică şi de gaze naturale în regiunea Moldovei.

Statisticile privind deciziile de in­vestiţii sunt necruţătoare, automati­za­rea, robotizarea, lucrul cu datele mu­tând interesul de pe forţa de muncă ief­tină pe noi meserii, care nu pot fi înde­plinite cu ajutorul inteligenţei artificiale.

„Atunci când vor lua decizia legată de formarea de noi locuri de muncă, com­paniile, în proporţie covârşitoare, vor pune pe primul loc disponibilitatea lo­cală a talentelor, 74% dintre acestea spu­nând că acesta este principalul factor du­pă care îşi orientează investiţiile. Spre com­paraţie, 64% dintre companii spun că pentru ele principala grijă este costul forţei de muncă“ se arată în studiul Viitorul Muncii lansat de către Forumul Eco­nomic Mondial în septembrie, anul acesta.

 

Noul angajat, robotul

Prezenţa internetului sau inteligenţa artificială, trecerea spre o economie mai verde sau dezvoltarea clasei de mijloc sunt megatendinţele care vor afecta piaţa forţei de muncă. „În 2018, circa 71% din totalul orelor de muncă din 12 industrii erau realizate de oameni, restul fiind îndeplinite de maşini. Până în 2022, lucrurile se vor schimba astfel că 58% din orele de muncă vor fi efectuate de oameni, iar restul de maşini“, se mai arată în studiul menţionat.

Mai departe, acest lucru înseamnă că la nivelul anului 2022, mai bine de jumătate din forţa de muncă va avea nevoie de sprijin pentru reconversii profesionale majore, restul având nevoie de traininguri cuprinse între 6 luni şi mai bine de un an.

 

Există şi pe plan local iniţative care încearcă să pregătească viitoarea forţă de muncă. Recent, Cluj a câştigat o finanţare de 4,4 milioane de euro pentru un proiect, Cluj Future Work, cu o valoare totală de 5,6 milioane de euro prin care se vor pune la dispoziţia celor care desfăşoară activităţi cu risc de dispariţie ca urmare a automatizării traininguri şi posibilitatea de a dezvolta noi competenţe.

„Clujul încearcă să facă faţă vul­nerabilităţii care vine odată cu apa­riţia noilor tehnologii, lucru care se supra­pune cu un nivel al emigrării crescut şi peste îmbătrânirea populaţiei“, se arată în informaţiile transmise de repre­zen­tan­ţa din România a Comisiei Euro­pene.

 

Mediul de business trebuie să se implice

Iniţiativa Clujului vine în contextul în care, potrivit studiului legat de viitorul forţei de muncă, printre cele mai căutate locuri de muncă în Europa de Est, regiune din care face parte şi România, în anii următori vor fi dezvoltatorii de software, profesioniştii în vânzări şi marketing, analiştii de date, managerii de operaţiuni, specialiştii în resurse umane, analiştii financiari sau analiştii de securitate a informaţiilor.

Una din patru companii din această regiune va primi în echipa sa un robot în anii următori, peste 90% vor implementa procese de lucru cu baze de date mari şi peste 70% vor implementa soluţii de Internet of Things sau cloud computing.

„Pentru a preveni un scenariu în care toate părţile pierd este critic ca businessurile să-şi asume un rol activ în susţinerea propriei forţe de muncă prin procesul de reconversie profesională, ca indivizii să devină proactivi şi să facă pasul spre un proces de învăţare pe toată durată vieţii şi ca guvernele să creeze rapid un mediu bun pentru a sprijini aceste eforturi“, a precizat la rândul său Klaus Schwab, fondatorul şi preşedintele consiliului de administraţie la Formului Economic Mondial, în prefaţa studiului privind schimbările din piaţa forţei de muncă.

 

Noua specie de angajat

Dacă în 2015 creativitatea era ultima abilitate la care se uitau angajatorii dintr-un set de 10, în 2020 aceasta va ajunge a treia cea mai dorită calitate, alături de abilitatea de a rezolva probleme şi de gândirea critică. Concepte precum inteligenţa emoţională nici nu erau incluse în această listă în 2015, dar acum această abilitate este una dintre cele mai importante pe care le caută angajatorii. Œn 2022 însă gândirea analitică, învăţarea activă şi creativitatea vor fi cele mai râvnite calităţi ale unui angajat, dexteritatea manuală, abilitatea de a memora lucruri sau managementul financiar fiind abilităţile care vor pierde cel mai mult din magnetismul lor în faţa angajatorilor.

În România însă, una din trei şcoli au grupurile sanitare în exterior, iar una din două se încălzăşte cu lemne într-o ţară care nu depinde de importuri de gaze. Când toată lumea vorbeşte despre digitalizare, în România câte 12 copii în medie se bat pentru un loc la un calculator.

 

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania