• Leu / EUR4.8849
  • Leu / GBP5.8119
  • Leu / USD4.8018
ZF România 100 de idei

Elena Călin, CEO UP! Your Service România: Raportul teorie/practică în şcoli este 80/20 la sută, însă ar trebui să fie invers. Ora de info, introdusă încă din şcoala primară

26.11.2018, 00:07 Autor: Roxana Petrescu

Lansarea unui sistem fiscal care să încurajeze implicarea companiilor în educaţie şi introducerea orei de informatică încă din clasele primare ar putea reorienta sistemul educaţional local către zona practică şi ar pregăti mai bine generaţiile următoare pentru Revoluţia industrială 4.0, crede Elena Călin, CEO al UP! Your Service România.

„Copiii dobândesc cunoştinţe digitale de bază de la vârste fragede - ştiu să folosească ecranele tactile şi smart­phone-urile -, dar nu au cunoştinţe informatice solide. Mai ales dacă ne pregătim copiii să facă faţă Revoluţiei 4.0, trebuie să dotăm fiecare şcoală cu calculatoare şi evident, să fie introduse ore de informatică încă din clasele primare“, spune CEO-ul UP! Your Service România. Elena Călin conduce, din 2016, repre­zen­tanţa din România a UP! Your Service, fir­mă specializată în in­stru­i­rea anga­jaţilor compa­niilor mari şi foarte mari pentru a-şi con­strui o cultură orga­niza­ţio­nală, astfel încât să li­vreze servicii mai bune pentru cli­enţii lor.

Astfel, pregătirea actua­lei şi viitoare ge­ne­raţii pentru Revo­lu­ţia industrială 4.0 ar putea fi unul dintre cele mai complexe procese trans­formaţionale din piaţa forţei de mun­că din România în con­textul în care acest lucru va presu­pune înlocuirea multor tipuri de meserii prin intermediul digitalizării şi al inteligenţei artificiale.

„Dacă în momentul de faţă evaluarea copiilor se face la limba română şi matematică în învăţământul primar şi gimnazial, ar fi utilă introducerea obligato­rie în evaluarea naţională a altor două disci­pline, anume informatica şi limba engleză. Iar evaluarea cunoştinţelor de matematică poate rămâne opţională, pentru că dacă ştii informatică, ştii şi matematică.“

În mediul privat, pregătirea digitală a angajaţilor poate însemna introducerea trainingurilor de informatică în planul de dezvoltare a angajaţilor.

 

Schimbarea proporţiilor

Revenind la sistemul de educaţie, una dintre problemele sale este faptul că se bazează într-o proporţie covârşitoare pe teorie. O altă vulnerabilitate este că elevii nu deprind din şcoală afectează şi dezvol­tarea ca adult.

„Cred că raportul teorie/practică în şcolile din România este 80/20 la sută, însă ar trebui să fie exact invers.“

Elena Călin spune că implicarea companiilor private şi a ONG-urilor poate fi un catalizator pentru răsturnarea acestui raport.

„Există multe ONG-uri care pregătesc directori de şcoli, profesori, învăţători pentru predarea în sistemul de învăţare experienţială, pragmatică, adaptată fiecărei grupe de vârstă în parte, care lipseşte în prezent din şcolile noastre. Implicarea lor ar putea creşte şi mai mult dacă ar fi introduse diverse subvenţii, nu doar pentru ONG-uri, dar şi pentru companiile private care primesc elevi/studenţi în practică sau care se implică în programe educaţionale în şcoli, care angajează absolvenţi şi investesc în educaţia acestora 50% din timpul lor de lucru în primul an de angajare.“

Ca exemplu, Elena Călin aminteşte de strategia adoptată de Singapore, stat care apare contant la vârful clasamentelor globale în ceea ce priveşte perfomanţa sistemelor de educaţie.

„Prima (măsură luată de Singapore – n.red.) a fost introducerea limbii engleze ca limbă naţională, iar a doua - acordarea de subvenţii companiilor private care s-au implicat în educarea populaţiei singaporeze. Astfel, au făcut un regim fiscal care să atragă multe companii multinaţionale în Singapore, specializate în special pe servicii, şi au acordat subvenţii acestor companii care investeau în educarea angajaţilor lor, inclusiv în limba engleză. Nu zic că soluţia este să copiem un astfel de model, dar trebuie să ne uităm la ţările care reuşesc să aibă un sistem educaţional mai bun ca al nostru şi să vedem dacă e ceva ce putem şi noi aplica.“

Elena Călin mai spune că din punct de vedere fiscal, soluţiile ar putea fi reducerea taxării şi acordarea de subvenţii pentru companiile care desfăşoară acţiuni de educare şi învăţare a angajaţilor, care angajează oameni necalificaţi şi îşi asumă calificarea acestora pe diverse abilităţi sau care reînfiinţează şcoli de meserii.

 

Ora de învăţare în programul de lucru

Mai departe, învăţarea continuă, mai ales în contextul vitezei cu care se produc schimbările, este un alt aspect care trebuie promovat în educaţia din România, atât în şcoli, cât şi la locul de muncă.

„Foarte mulţi oameni consideră că odată ce au terminat şcoala, au terminat şi cu învăţatul, deci nu doresc ca atunci când se angajează să mai înveţe. În primul rând, în şcoli nu există programe care să te înveţe cum să înveţi şi cum să îţi placă acest lucru. În al doilea rând, dacă şcoala ar folosi metode moderne, mai multă tehnologie, copiii ar putea deveni mai atraşi de procesul de învăţare. Companiile private pot introduce în programul lor de lucru <<ora de învăţare>>, adică din totalul orelor lucrate, o oră pe zi sau pe săptămână să fie dedicată învăţării.“

 

Planuri pe termen lung

În acest moment, ţinând cont de toate aceste lipsuri, România nu este pregătită pentru Revoluţia 4.0, fenomen care va duce la dispariţia unor meserii şi care va supune categorii întregi de angajaţi la o adaptare rapidă.

„Nu ar fi drept şi corect ca Revoluţia 4.0 să fie o preocupare doar pentru companiile private. Populaţia care lucrează în aceste companii este afectată, dar în continuare statul plăteşte oameni a căror muncă poate fi eficientizată prin implementarea unor soluţii tehnologice moderne. Dacă e ceva ce poate face statul pentru a pregăti Revoluţia 4.0 e să faciliteze accesul cetăţeanului la serviciile publice prin internet. Cea mai mare revoluţie 4.0 ar trebui să se întâmple în serviciile publice.“

Elena Călin spune că cel mai mare pericol este că dacă în acest moment acei oameni care lucrează în serviciile publice ar fi disponibilizaţi, ei nu se pot adapta şi vor intra în rândul asistaţilor social.

„România ar trebui să privească foarte responsabil şi să facă un plan foarte elaborat pentru Revoluţia 4.0. Avem nevoie ca cei care ne conduc ţara să gândească planuri pentru următorii 10 ani, nu să privească lucrurile doar pe termen scurt şi foarte scurt, până la următoarele alegeri, pentru că măsurile le scad numărul votanţilor şi pot fi văzute ca antisociale. Trebuie să găsească un echilibru între nevoile de modernizare a României şi nevoile sociale, pentru că de asta sunt acolo.“

Accesează platforma www.zf.ro/romania100 şi fii parte din comunitatea celor care au idei pentru România de mâine.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania