• Leu / EUR4.7340
  • Leu / GBP5.3251
  • Leu / USD4.2803
ZF România 100 de idei

O maşină la mai mulţi pasageri şi card comun pentru bicicletă şi autobuz, câteva idei de la un mic oraş din România

27 aug 2018 Autor: Roxana Petrescu

♦ Bucureştiul nu îşi găseşte locul în indexul global al mobilităţii urbane, dar Turda (Cluj) a devenit primul oraş de talie mică din estul Europei premiat pentru viziunea sa de promovare a mijloacelor de transport în comun.

În martie anul acesta, Turda a câştigat premiul pentru planificare urbană sustenabilă în domeniul mobi­lităţii în cadrul celei de-a şasea ediţii a competiţiei European Mobility Week.

Turda, un oraş cu numai 55.000 de locuitori din nord-vestul României, aflat la o distanţă de circa 30 de kilo­metri de Cluj, trece printr-o creştere ac­ce­lerată a turismului, cu peste 600.000 de vizitatori anual, lucru care mai departe aglomerează substanţial oraşul.

Astfel, până în 2023 autorităţile oraşului au pus la punct un plan destinat tocmai dezvoltării transpor­tu­lui în comun, acesta atrăgând atenţia la nivel european pentru faptul că acesta poate fi replicat în comunităţi mai mari, dar şi datorită faptului că este bine structurat, cu surse de finanţare iden­tificate. Deşi drumul de la plani­ficare la implementare s-a dove­dit a­proape imposibil de parcurs pentru multe proiecte locale, indi­fe­rent de do­me­niu, cel puţin la nivel de idee pri­mă­ria Turda a dat dovadă de creativitate.

 

În ce constă planul

„Car-poolingul (folosirea aceleiaşi maşini de mai mulţi pasageri – n.red.) va fi încurajat prin stimulente la par­care. O politică de parcare va fi pusă în practică pentru centrul ora­şului pentru a reduce astfel numărul de maşini, dar şi parcările ilegale. Obiec­tivul este ca sistemul să fie accesat de 1.000 de utilizatori zilnic la nivelul anului 2023, ceea ce va duce la o scădere cu 25% a numărului de maşini din zona centrală. Mai departe, acest lucru va duce la un fac­tor de utilizare a maşinilor cu 1,3 puncte procentuale mai mic, ceea ce va deter­mina o reducere cu 2% a emisiilor de CO2 şi a noxelor“, se arată pe site-ul Eltis, observatorul european de mobilitate urbană.

Un alt obiectiv al primăriei Turda este încurajarea mersului pe jos.

Desigur, în cazul acestei comu­nităţi o astfel de iniţiativă îşi poate găsi mai bine locul decât în Bucureşti, unde distanţele nu pot fi parcurse pe jos, dar ideea din Turda poate fi replicată în alte oraşe cu dimensiuni similare.

„Zece biciclete de tip vending (care permit comercializarea anumitor bunuri – n.red.) vor fi puse la dispoziţia antreprenorilor locali pentru a creşte astfel atractivitatea centrului pentru pietoni“, se mai arată pe site-ul mai sus menţionat.

 

Bicicleta şi autobuzul, pe acelaşi bilet

O altă idee, care de data aceasta ar putea fi implementată şi în Bucureşti, este realizarea unui sistem unic pentru închirierea bicicletelor şi utilizarea transportului în comun.

„Turda va implementa un sistem automat de bike-sharing cu 27 de staţii şi 356 de biciclete care va fi integrat cu sistemul de transport în comun. Esti­măm că odată implementat siste­mul, acesta va fi accesat zilnic de 200 de utilizatori, din care 10% îl vor utiliza alături de transportul în comun“, se mai arată pe site-ul Elis.org. Soluţiile au fost livrate în cadrul unui proces de bugetare participativă, in­strument folosit şi de alte primării cum este cea a Clujului sau cea a Oradei.

„Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) este cel mai relevant proiect al municipiului Turda în anul 2017 pentru că a fost elaborat printr-o abordare participativă a comunităţii locale şi a rezultat în crearea unui portofoliu de proiecte în valoare de 127 de milioane de euro până în 2030, destinate îmbunătăţirii transportului public local, a infrastructurii rutiere şi a dezvoltării infrastructurii pietonale şi velo“, se arată în documentele oficiale ale Primăriei Turda, unde se precizează că valoarea finanţărilor nerambursabile ar urma să ajungă la 31 de milioane de euro.

 

Lipsă de idei în Bucureşti

În timp ce oraşele mai mici par destul de creative pe partea de planificare, chiar dacă rămâne de văzut cum decurge partea de implementare, Bucureştiul stă slab la ambele capitole, şi la idei, şi la execuţie.

Astfel, călătorii din capitală au mai petrecut o vară în autobuze fără aer condiţionat, iar în trafic au mai pierdut câte o oră în fiecare zi.

Potrivit celor mai recente informaţii, dintre cele 257 de tramvaie care circulau în total pe liniile din Bucureşti, doar două erau dotate cu aer condiţionat, în timp ce jumătate din cele o mie de autobuze ale RATB beneficiau de astfel de instalaţii. Dintre troleibuze, niciunul dintre cele 165 existente anul trecut nu avea avea aer condiţionat. Absenţa transportului public coerent este unul dintre factorii care au transformat Bucureştiul într-unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume, condiţiile de trafic de aici fiind similare cu cele din Istanbul. Potrivit datelor TomTom Traffic Index, instrument prin care este analizat traficul din 390 de oraşe, timpul pierdut în trafic de bucureşteni ajunge la 218 ore, echivalentul a 27 de zile de muncă.

 

Ce fac alte oraşe din lume?

Într-un top al primelor 100 de oraşe din lume în funcţie de mobiliutatea urbană, realizat de consultanţii de la Arthur D. Little, Bucureştiul nici nu se regăseşte.

În Singapore de exemplu, autorităţile au introdus taxe mari pe maşini, dar şi pe drumuri pentru a-şi determina locuitorii să apeleze la transportul în comun. Mai departe, Singapore a promovat condusul autonom pornind de la autobuze, taxiuri sau vehicule comerciale. Toate acestea sunt conectate între ele prin sistemele informatice capabile să estimeze evoluţia traficului şI a densităţii de pietoni. Printr-o mişcare aproape continuă şi nevoia de locuri de parcare a scăzut. În plus, criza de forţă de muncă din domeniul transporturilor a fost şi ea rezolvată.

În Stockholm, doar 33% dintre locuitori folosesc propriul mijloc de transport motorizat. Restul merg cu transportul public şi pe bicilete. 

Amsterdam este al doilea oraş la nivel global, după Stuttgart, în ceea ce priveşte folosirea în comun a unei maşini. Mai mult, doar unul dintra patru locuitori din Amsterdam deţine o maşină proprie, restul folosesc bicicleta, transporul în comun sau împart călătorii cu alţii.

În Viena, există aplicaţia WienMobil, o platformă integrată pentru transportul public, parcări, staţii de încărcare pentru maşinile electrice, închirieri auto sau bike-sharing. Sistemul ar urma să fie implementat în toate marile oraşe din Austria până în 2020.

Din toamnă, şi Bucureştiul ar trebui să aibă 100 de autobuze noi, turcoaz, Primăria Capitalei dând asigurări ca vă veni şi sistemul inteligent pentru transportul public.

O campanie Ziarul Financiar și Banca Transilvania