România întâmpină Revoluţia 4.0 cu judeţe în care câte 16 copii se bat pe un calculator. Zonele oricum bogate oferă şanse, nicio luminiţă pentru Vaslui sau Botoşani

♦ Exemplul unui antreprenor croat, inclus de Financial Times în Top 100 de campioni digitali 2018 privind echiparea şcolilor cu calculatoare, ar putea fi o idee pentru mediul de business local.

Când toată lumea vorbeşte despre inteligenţă artificială, robotizare sau noul set de skilluri pentru angajaţi astfel încât aceştia să facă faţă Revoluţiei 4.0, câte 16 copii din Giurgiu se bat pentru a avea acces la un calculator.

Astfel, nu doar cifra de afaceri a companiilor dintr-un judeţ împarte România în două, dar şi alţi factori precum densitatea reţelelor de gaze na­turale sau nu­mă­rul de copii re­par­tizaţi, în me­die, la un calculator.

Calculele ZF făcute pe baza informaţiilor INS arată că în Giurgiu, Botoşani, Teleorman sau Vaslui un cal­culator este utilizat în medie de câte 12-16 copii, acestea fiind de altfel şi printre cele mai sărace zone ale Ro­mâniei.

La polul opus, în Cluj, de exemplu, situaţia arată altfel, un calculator revenind la câte 4 copii. Timiş sau Alba, la fel, judeţe bogate, au şi ele o situaţie mult mai bună în ceea ce priveşte accesul copiilor la calculatoare.

Abandonul şcolar de 18%, slaba pregătire a profe­sorilor care intră în sistem, supraaglomerarea claselor la şcolile bune, dar şi condiţiile im­proprii de studiu (3.500 din cele 6.700 de şcoli din Ro­mânia nu sunt alimentate cu gaz metan şi sunt încălzite cu lemne) sunt marile drame ale sistemului de învăţământ, însă aceste subiecte sunt puţin atinse în strategiile care au în­cercat să schimbe sistemul educaţional local.

Ţinând cont de această ne­putinţă a statului, iniţiativa privată devine extrem de importantă.

Recent, Financial Times a lansat proiectul 100 de cam­pioni digitali ai Euro­pei, o iniţativă editorială structu­rată pe cinci categorii, una fiind exată pe indivizii care pro­duc schimbări în această zonă.

Niciun român nu este men­ţionat, deşi la nivelul de noi tehnologii şi modele de business este inclusă şi UiPath, în schimb sunt câteva exemple care pot constitui modele pentru mediul de business local.

„Matematicianul trans­for­mat în antreprenor social Nenad Bakic încearcă să schimbe felul în care tehn­o­lo­gia şi sistemele de calcul sunt predate în şcolile din Croaţia“, scriu jurnaliştii de la Financial Times.

Potrivit acestora, Bakic, care şi-a construit averea punând bazele mai multor site-uri de joburi, a donat iniţial 25.000 de microcom­pu­tere şi seturi de roboţi pentru mai bine de 1.000 de şcoli primare.

„Prima parte a proiectului a fost parţial finanţată printr-o campanie de crowdfunding. Apoi a extins programul cu sprijinul Ministerului croat al Educaţiei la nivelul tuturor şcolilor din ţară, mai bine de 45.000 de microcalculatoare fiind livrate“, se mai arată în prezentarea făcute de Financial Times.

Mai departe, croatul, alături de soţia sa, au livrat gratuit mai bine de 500 de traininguri pentru profesori. Prin intermediul unei fundaţii pe care o conduce, Bakic a lansat o competiţie regională de robotică valabilă pentru Croaţia, Serbia şi Bosnia Herţegovina. România nu are acum o olimpiadă la robotică, deşi are elevi care câştigă competiţii internaţionale în acest domeniu.

Accesează platforma www.zf.ro/romania100 şi găseşte statisticile care vorbesc cel mai bine despre România de azi.