Special

Campanie ZF „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. În Capitală, lanţul educaţiei trebuie să treacă de nouă factori de decizie până să ajungă la elev, iar pasarea responsabilităţii a devenit definiţia României educate

Campanie ZF „Şcoala într-un singur schimb în...

Autor: Ramona Cornea

12.02.2024, 00:07 370

♦ Cine îşi asumă responsabilitatea pentru pereţii care cad peste copii în şcoli, pentru ani întregi de şcoală fără pauze, pentru sute de clădiri care nu sunt gata în termenii asumaţi, pentru ore de informatică, biologie sau chimie făcute pe caiet, fără laboratoare, pentru ore de sport în sala de clasă? ♦ Generaţiile actuale de elevi din Capitala României, oraş cu un PIB per capita similar cu cel din Lisabona şi Madrid după puterea de cumpărare, trăiesc această realitate astăzi, timp în care strategiile pentru educaţie îi preocupă pe toţi, dar soluţiile rapide nu interesează pe nimeni ♦ Cine să răspundă când cercul din jurul elevului este atât de stufos?

Parcursul şcolar al unui elev din Bucureşti trebuie să treacă de nouă factori de decizie până să ajungă la elev. Aici, decizia în educaţie porneşte de la învăţător, merge la inspectoratul şcolar, la primăriile de sector, la administraţia şcolilor şi ajunge până la Ministerul Educaţiei. Cu toate acestea, autorităţile rămân mute când li se pun în faţă întrebări despre subdezvoltarea infrastructurii şcolare din Bucureşti, despre şcolile care învaţă în trei schimburi, despre orele de 40 de minute şi pauzele de cinci minute.

Lanţul decizional în educaţie de la nivelul Capitalei începe de jos, de la învăţători şi profesori, care au rolul de a-i ghida pe elevi prin materie, iar apoi merge la directorii şcolilor. Nici pentru cadrele didactice orele de 40 de minute şi pauzele de cinci minute nu sunt floare la ureche: „Este aproape imposibil să cobori de la etajul 2 şi să alergi să duci catalogul, ca apoi să iei alt catalog şi să alergi la altă clasă. Se mai pierd cinci minute sigur”, spunea pentru ZF Roxana Goga, directorul Colegiului Naţional Spiru Haret din Bucureşti.

Mai departe, procesul decizional din educaţie ajunge la inspectoratele şcolare şi la primăriile de sector.

Dintre toate primăriile pe care Ziarul Financiar le-a întrebat despre motivele pentru care şcolile din „curtea” lor îi cheamă pe elevi la ore de 40 de minute şi pauze de cinci, doar primăriile din sectorul 1 şi sectorul 2 au răspuns solicită­rilor cu motive pertinente şi cu planuri de reme­diere a situaţiei.

Primăria sectorului 6 este mută încă din decembrie 2023, la fel şi Administraţia Şcolilor din sectorul 6.

La nivelul Ministerului Educaţiei, ulti­mul factor de decizie din lanţul din învă­ţământ, cel cu cea mai mare greutate, Ziarul Financiar i-a contactat pe cei cinci secretari de stat pentru a îi întreba despre programul de şcoală în trei schimburi, cu ore de 40 de minute şi pauze de doar cinci minute.

Bogdan Cristescu, Sorin Ion, Kallos Zoltan, Ionel Florian Lixandru şi Gigel Paraschiv au primit o întrebare simplă. „Ce părere aveţi dvs., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, despre faptul că mii de elevi învaţă în trei schimburi şi ce impact credeţi că are acest program asupra lor?”. Niciunul dintre ei nu a răspuns.

Ziarul Financiar a pornit campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti” la începutul lunii ianuarie, campanie care cuprinde, printre altele, cazurile mai multor şcoli din Capitală care nu respectă programul legal de ore de curs şi pauze al elevilor şi al profesorilor.

Şcoala Sf. Calinic de la Cernica (fostă 164) din sectorul 6, Şcoala nr. 195 Hamburg din sectorul 3, Şcoala Gimnazială nr. 280 din sectorul 5 şi Şcoala Gimnazială nr. 49 din sectorul 2 sunt câteva dintre aceste exemple despre care Ziarul Financiar a scris în ultimele patru săptămâni. Până acum, Ministerul Educaţiei nu a avut nicio reacţie.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO