• Leu / EUR4.9457
  • Leu / GBP5.7676
  • Leu / USD4.6170
Special

Harta migraţiei din judeţele României. Din ce regiuni vin cei mai mulţi români în Bucureşti

Harta migraţiei din judeţele României. Din ce regiuni vin cei mai mulţi români în Bucureşti

Autor: Adelina Mihai

17.08.2012, 00:10 11996

Anul trecut, aproape 21.000 de români din provincie şi-au stabilit domiciliul în Bu­cureşti, iar statisticile arată că jumătate dintre aceştia provin din Muntenia şi numai 20% din Moldova, contrazicând percepţia generală conform căreia pentru moldoveni Capitala este cea mai căutată destinaţie de lucru şi domiciliu.

Astfel, statisticile arată că în 2011 aproape 11.000 de munteni (cei mai mulţi din din judeţele Teleorman, Ilfov şi Prahova), 4.100 de moldoveni (majoritatea din Bacău, Vaslui şi Galaţi), 2.500 de olteni (din Olt, Gorj şi Dolj) şi numai 1.270 de ardeleni (cei mai mulţi din Braşov, Hunedoara şi Mureş) şi-au stabilit domiciliul în municipiul Bucureşti, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

"Pentru numărul mare de munteni care se stabilesc anual în Capitală explicaţia o reprezintă apropierea geografică de Bucureşti şi faptul că judeţe precum Tele­orman, Călăraşi sau Giurgiu sunt foarte sărace, migraţia populaţiei este mai mare către Bucureşti, pentru că acolo şomajul este neglijabil. În schimb, Bucureştiul nu mai reprezintă un punct de interes pentru moldoveni la fel cum reprezenta în trecut, având în vedere că statisticile recensă­mântului arată că majoritatea celor din Moldova preferă să plece în străinătate", este de părere profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demo­grafice "Vladimir Trebici" al Aca­demiei Române.

El admite însă că datele statistice ar trebui să fie privite puţin cu rezervă, pentru că într-un singur an nu pot fi analizate fluxurile majore de migraţie.

Cei mai mulţi munteni care s-au mutat anul trecut la Bucureşti provin din Teleorman (1.730 de persoane), Ilfov (1.474) şi Prahova (1.324), în timp ce din regiunea Moldovei cei mai mulţi care şi-au schimbat domiciliul în Bucureşti provin din Bacău (708 persoane), Vaslui (669) sau Galaţi (661).

Într-adevăr, locuitorii din regiunea Muntenia sunt printre cei mai săraci din ţară, având în vedere că valoarea PIB-ului per capita este de doar 5.000 de euro, în timp ce în regiuni precum Transilvania sau Banat PIB-ul per capita depăşeşte 6.000 de euro/locuitor. În centrul şi în vestul ţării au venit în ultimii ani investitori din zona de producţie de componente auto precum Continental (care are unităţi de producţie în Sibiu, Timişoara sau Carei) şi Bosch (Cluj), firme din industria IT şi telecom (precum Alcatel sau Eta2U - Timişoara, Brinel, Arobs, iQuest sau Endava - Cluj) sau din zona de outsourcing (cum este Genpact la Cluj), care au ridicat economia regiunii şi care au creat câteva mii de noi locuri de muncă. Aceasta este una dintre explicaţiile pentru care migraţia din vestul şi centrul ţării către Bucureşti este mai redusă.

În schimb, lipsa infrastructurii i-au determinat pe majoritatea investitorilor să evite zona Moldovei, aşa că PIB-ul per capita a ajuns aici la doar 3.850 de euro/locuitor, fiind de patru ori mai mic decât PIB-ul pe locuitor din Bucureşti. Cu toate acestea, tot mai puţini moldoveni au ales să se mute în Bucureşti în ultimii ani, dar migraţia locuitorilor din această regiune spre Capitală are în continuare o pondere semnificativă.

"În Moldova este o populaţie cu o creştere demografică mai importantă şi posibilitate de dezvoltare economică mai scăzută din cauza căderii industriei din Iaşi, Suceava sau Bacău, iar majoritatea şi-au creat legături prin care să migreze în străinătate. În Muntenia situaţia demografică este dezastruoasă, având în vedere că judeţe precum Mehedinţi, Olt, Teleorman sau Călăraşi au în prezent o populaţie extrem de îmbătrânită din cauza migraţiei spre Bucureşti", mai spune profesorul Gheţău.

Pe de altă parte, investiţiile Ford de la Craiova (jud. Dolj) şi ale Renault la Mioveni (jud. Argeş) care au atras la rândul lor alţi furnizori de servicii care au creat noi locuri de muncă în regiune, acestea fiind şi zonele din care migraţia spre Bucureşti e mai redusă.

320.000 de români îşi schimbă domiciliul anual

Datele statistice arată că peste 320.000 de români şi-au schimbat domiciliul între judeţe diferite în 2011, numărul acestora fiind în scădere cu aproape 30% faţă de 2010, potrivit datelor de la INS pe baza informaţiilor privind schimbările de domiciliu primite de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Analiza ZF nu a luat în calcul numărul persoanelor care şi-au schimbat domiciliul în cadrul aceluiaşi judeţ (migraţia intrajudeţeană - inclusiv între sectoarele municipiului Bucureşti), având în vedere că aceasta fost mai mare decât al celor care şi-au schimbat domiciliul într-un alt judeţ, ajungând la un procent de 60,4% din totalul schimbărilor de domiciliu.

Balanţa schimbărilor de domiciliu între judeţe a avut sold pozitiv în 11 judeţe, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în judeţul Ilfov (Ă9.724 persoane), Timiş (Ă3.649 persoane) şi Cluj (Ă2.853 persoane). "Ilfov este un caz particular, pentru că economia a crescut foarte mult în regiune, iar dezvoltarea pieţei imobiliare din regiune i-au determinat pe mulţi bucureşteni să se mute în Ilfov. De asemenea, Clujul şi Timişul au cunoscut o dezvoltare economică foarte mare, au salarii mari, şomaj redus. Dezvoltarea economică a unei zone este principalul motiv care stă la baza migraţiei între judeţe", a mai spus profesorul Gheţău.

Surprinzător este numărul mare de bucureşteni care s-au mutat anul trecut în comunele din judeţul Ilfov: peste 8.900 de persoane şi-au schimbat domiciliul din municipiul Bucureşti în Ilfov, aceştia ocupând ponderea cea mai mare (40%) în rândul locuitorilor din Bucureşti care s-au mutat în alt oraş.

"Deşi visul tuturor cunoscuţilor mei este să locuiască în centrul Bucureştiului, eu, spre surprinderea tuturor, m-am mutat în Chiajna, judeţul Ilfov. Şi asta din dorinţa de a sta la casă. În Bucureşti preţurile caselor cu curte sunt total inaccesibile, aşa că singura variantă a fost să găsesc ceva la un preţ rezonabil pe lângă oraş. Fac 50 de minute până la serviciu, dar nu trebuie să mai suport vecini enervanţi sau să caut 20 de minute loc de parcare", spune Doina, 30 de ani, consilier clientelă într-o bancă locală cu sediul în centrul Capitalei, care adaugă că nu suferă prea tare din cauza distanţei până la serviciu, pentru că niciodată nu a stat chiar în centrul Bucureştiului.

În ceea ce priveşte profilul persoanelor care aleg relocarea în alt judeţ, statisticile arată că peste 40% dintre cei care şi-au schimbat domiciliul anul trecut - adică 134.000 de persoane - sunt tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani. Valoarea maximă a fost de 48.200 de persoane pentru grupa 20-24 ani, iar după vârsta de 35 ani nivelul schimbărilor de domiciliu este mult mai redus, cu tendinţă evidentă de scădere la persoanele vârstnice (60 ani şi peste).

"Populaţia tânără este mult mai mobilă, aceştia fiind şi mai educaţi decât cei de peste 40- 50 de ani. De altfel, şi în străinătate cei mai mulţi care pleacă au între 20 şi 50 de ani", conchide profesorul Gheţău.

Statisticile mai arată că aproape jumătate din persoanele care şi-au schimbat domiciliul erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite.

adelina.mihai@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9457
Diferență: -0,0303
Ieri: 4.9472
Azi: 4.6170
Diferență: -0,3281
Ieri: 4.6322
Azi: 5.7676
Diferență: -0,9922
Ieri: 5.8254
Azi: 4.7889
Diferență: -0,0543
Ieri: 4.7915