►Pentru unele mari reţele de magazine, deşi au o prezenţă extinsă, pe mai multe continente, România este prima ţară în care experimentează Sistemul Garanţie-Returnare ► În compania RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, care va administra acest proiect, statul român deţine o participaţie de 20% ► Pe etichetele produselor care vor face parte din SGR, vor exista o marcă şi un cod de bare, iar consumatorii nu vor primi garanţii decât după 30 noiembrie 2023, dată anunţată pentru implementarea sistemului.
România are şansa de a fi un model pentru alte ţări din regiune în ceea ce priveşte modul în care va implementa Sistemul Garanţie-Returnare (SGR). Până la finalul lunii ianuarie 2023, toţi comercianţii, producătorii şi importatorii de băuturi trebuie să se înscrie pe platforma special creată pentru funcţionarea SGR, aşteptările fiind ca sistemul să implice circa 80.000 de comercianţi şi 4.000 de producători şi importatori.
Este primul parteneriat public-privat din România, unul de amploare, iar dorinţa tuturor actorilor implicaţi în implementare este ca el să funcţioneze perfect încă din prima zi, adică 30 noiembrie 2023. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante idei menţionate de speakerii prezenţi la conferinţa ZF „Sistemul Garanţie-Returnare, noua normă în cumpărături. Cum ne pregătim pentru schimbare?“, organizată de Ziarul Financiar, în parteneriat cu Carrefour, Auchan, RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, Envipco şi Aqua Carpatica.
„Vorbim de cel mai complex proiect de economie circulară pe care România îl are. România va putea să servească drept model altor ţări europene care, în momentul de faţă, îşi pun problema sau se apleacă mai degrabă asupra acestui sistem. Avem câţiva paşi înainte şi avem această unică şansă de a avea succes“, a spus Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare, unul dintre iniţiatorii SGR în România, alături de Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu.
În compania RetuRO Sistem Garanţie-Returnare, care va administra acest proiect, statul român deţine o participaţie de 20%.
„Rolul ministerului a fost iniţial doar de garant al legalităţii şi al îndeplinirii unui cadru legal. Între timp, statul şi-a mai asumat un rol, cel de mediator, având în vedere discuţiile care au tot avut loc de-a lungul timpului între producători, comercianţi, administraţia centrală. Un alt rol al statului este cel de «plasă de siguranţă», în caz că se întâmplă ceva cu sistemul“, a spus Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului.
Pentru ca sistemul să funcţioneze, personalul din magazine va trebui instruit, însă un rol important îl joacă soluţiile automatizate care vor prelua ambalajele. Deşi acum unii actori implicaţi în sistem spun că receptivitatea este mai scăzută în mediul rural, alţi jucători iau în calcul rezultate bune din acest sector.
„Acesta este primul parteneriat public-privat care se face în România. Avem legislaţie, avem dorinţă şi avem şi know-how-ul necesar. Ţări comparabile cu noi, precum Ungaria sau Polonia, nu au acest sistem, a spus Mario Creţu, corporate affairs director la Carrefour România.
Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
„Dacă prin campaniile de informare şi CSR pe care le facem vom reuşi să ajungem la toată lumea, cu siguranţă că ruralul s-ar putea să fie chiar o surpriză, să înregistrăm acolo volume destul de mari. După primul an de funcţionare, vom putea trage nişte concluzii.“
Pentru unele mari reţele de magazine, deşi au o prezenţă extinsă, pe mai multe continente, România este prima ţară în care experimentează Sistemul Garanţie-Returnare.
„Noi vom fi pionieri la nivel de grup, suntem prima ţară care implementează un astfel de sistem. Ţintim toţi clienţii. Nu ne focusăm neapărat pe un anumit grup de vârstă, ci mergem către toţi clienţii pentru că e important ca acest mesaj să ajungă cât mai departe pentru a avea un grad de colectare, respectiv de reciclare cât mai mare“, a spus Corina Dospinoiu, head of Corporate Social Responsibility la Auchan Retail România.
Universul de retail vizat prin Sistemul Garanţie-Returnare este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Lor li se adaugă şi 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Toţi va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta.
„Unul dintre fluxurile la care lucrăm în prezent se referă la elaborarea platformei IT a SGR. Site-ul returosgr.ro a fost lansat şi va cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii/importatorii, respectiv pentru toţi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au anumite obligaţii de raportare de date. Va exista o campanie de comunicare media, obiectivul fiind acela ca informaţia să ajungă la cât mai mulţi comercianţi în timp util pentru a încheia cât mai repede acest proces de înregistrare, respectiv până la finalul lunii ianuarie 2023“, a spus Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României.
Pe etichetele produselor care vor face parte din SGR, vor exista o marcă şi un cod de bare, iar consumatorii nu vor primi garanţii decât după 30 noiembrie 2023, dată anunţată pentru implementarea sistemului.
„Orice cetăţean va primi un voucher, cu care va putea să-şi recupereze garanţia. Va putea merge cu voucherul la casa de marcat şi va primi o reducere din valoarea cumpărăturilor, aferentă valorii voucherului. Va trebui găsită o soluţie, împreună cu ministerul, pentru ca şi magazinele mici, cele din mediul urban din rural, să fie pregătite să colecteze ambalajele“, a spus Bogdan Purcherea, managing director la Envipco România, furnizor de automate pentru colectarea recipientelor de băuturi.
Sistemul Garanţie-Returnare presupune că fiecare consumator va plăti o garanţie de 50 de bani atunci când va cumpăra o băutură de la un comerciant. După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă în unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanţiei plătite iniţial. Sistemul vizează ambalajele primare de unică folosinţă - sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 100 de mililitri şi 3 litri.
Cosmin Teodoru, director general al direcţiei Gestionare Deşeuri din cadrul Ministerului Mediului:
► Rolul ministerului a fost iniţial doar de garant al legalităţii şi al îndeplinirii unui cadru legal. Primele baze ale acestui demers s-au pus în 2018 şi în toată această perioadă a fost pregătit cadrul legislativ. Între timp, statul şi-a mai asumat un rol, cel de mediator, având în vedere discuţiile care au tot avut loc de-a lungul timpului între producători, comercianţi, administraţia centrală, iar statul a considerat că este bine să medieze toate aceste discuţii. Un alt rol al statului este cel de „plasă de siguranţă“ în caz că se întâmplă ceva cu sistemul. Partea legală oferă posibilitatea autorităţilor publice locale să se implice ceva mai mult decât o fac astăzi pentru colectarea separată.
► Suntem la 90% din palierul legislativ îndeplinit astăzi. Partea cea mai complicată – logistică, infrastructură – abia acum urmează. Aici va interveni rolul acţionarului majoritar al acestei companii, care este administratorul sistemului şi anume producătorii şi comercianţii. Suntem la început, dar cred că este un subiect care va fi finalizat curând.
► În momentul de faţă nu avem defalcate rezultate la care să ne putem raporta, aşa cum vor fi livrate datele din SGR. După primul an de funcţionare a SGR, vom avea rapoarte chiar lunare.
► Există şi linii de finanţare puse la dispoziţie prin PNRR. Spre exemplu, prin intermediul AFM, vor fi finanţate fabrici de reciclare. Există oportunitatea ca fiecare actor din acest lanţ să poată accesa o finanţare de până la 8 mil. euro per unitate de reciclare.
► Nu văd de ce ar mai interveni amânări în implementarea sistemului. Amânarea, dacă va interveni, se va produce printr-o hotărâre a guvernului.
► SGR este o opţiune a producătorului de a-şi îndeplini nişte obiective. Apoi, intervine şi cetăţeanul, care la rândul lui are opţiunea de a accesa acest instrument sau de a rămâne la vechile obiceiuri. Orice obligaţie vine cu o sancţiune. Nu văd pe nimeni care ar avea interesul să nu urmărească această obligaţie legală. Sunt sancţiuni care presupun amenzi de la 10.000 de lei şi până la suspendarea activităţii.
Mario Creţu, corporate affairs director la Carrefour România:
► Atât retailerii, cât şi producătorii s-au constituit în asociaţii prin intermediul cărora sunt parte din acest sistem. Este primul parteneriat public-privat care se face în România. Avem legislaţie, avem dorinţă şi avem şi know-how-ul necesar. Ţări comparabile cu noi, precum Ungaria sau Polonia, nu au acest sistem. Suntem destul de curajoşi. Cu toţii vom duce greul începând din noiembrie anul viitor, dar o facem şi acum pentru că trebuie să ne pregătim.
► Avem deja un proiect împreună cu Coca Cola şi Envipco România, furnizor de automate pentru colectarea recipientelor de băuturi, prin care clienţii vin cu PET-uri, sticle şi doze şi primesc în schimb un fruct şi o legumă. Până acum, în mai puţin de două luni, avem peste 200.000 de ambalaje strânse. Avem atât tineri, cât şi oameni vârstinci. Cel mai important lucru va fi accesul la aparatură, nu neapărat vârsta clienţilor. În magazinele noastre intră toate categoriile de vârstă, dar şi de venit.
► În retail avem formate diferite – hipermarketuri, supermarketuri, magazine expres. Există şi zona de magazine foarte mici în mediul rural, unde împreună cu primăriile şi asociaţiile de dezvoltare intracomunitară va trebui să punem la dispoziţie aceste echipamente. Cred că vor fi foarte multe soluţii diferite.
► Personalul va trebui instruit. Însă eu cred că soluţiile automatizate vor fi răspunsul. Investiţiile sunt masive şi tocmai de aceea avem nevoie de sprijinul colegilor din compania care va administra sistemul. Investiţiile sunt de ordinul zecilor de milioane de euro pentru întregul sector de retail.
► La nivel de grup, noi vom fi pionierii acestui sistem. În niciuna dintre ţările în care Carrefour este prezent nu s-a implementat un astfel de sistem.
► Dacă prin campaniile de informare şi CSR pe care le facem vom reuşi să ajungem la toată lumea, cu siguranţă că ruralul s-ar putea să fie chiar o surpriză, să înregistrăm acolo volume destul de mari. După primul an de funcţionare, vom putea trage nişte concluzii.
Corina Dospinoiu, head of corporate social responsibility la Auchan Retail România:
► La noi, stadiul este bun, suntem destul de avansaţi pe subiect şi deja am avut campanii care ne-au pus în acest ritm de conştientizare la nivel de piaţă. Urmează, la începutul anului viitor, să demarăm o nouă campanie pentru a pregăti consumatorul pentru SGR.
► Suntem prezenţi şi în alte ţări, dar suntem prima ţară care implementează un astfel de sistem. Vom fi pionieri la nivel de grup.
► Avem toate tipurile de formate de magazine, începând de la hipermarketuri până la magazine mici de proximitate. Provocările sunt foarte mari în această direcţie de a fi în capacitate să putem să gestionăm nişte volume pe care astăzi noi le găsim volatile. Avem 33 de hipermarketuri, cinci supermarketuri, opt magazine de proximitate, asta fără parteneriatul pe care îl avem cu MyAuchan şi Petrom.
► Ţintim toţi clienţii. Nu ne focusăm neapărat pe un anumit grup de vârstă, ci mergem către toţi clienţii pentru că e important ca acest mesaj să ajungă cât mai departe pentru a avea un grad de colectare, respectiv de reciclare cât mai mare. Feedbackul este foarte bun, este extrem de clar că toţi consumatorii au nevoie de astfel de soluţii.
► Sper că 30 noiembrie 2023 va fi o zi istorică pentru noi ca omenire, deoarece facem un proiect imens.
Roxana Ionescu, partener şi coordonator al practicii de Dreptul Mediului în cadrul firmei de avocatură NNDKP:
► Toată lumea se uită la producători şi comercianţi, pentru că realitatea e că ei sunt în primă linie în faza de implementare alături de administratorul SGR din perspectiva nevoii de integrare şi de a susţine ceilalţi actori în toate operaţiunile, însă mi se pare foarte important să fie înţeles şi rolul consumatorului. Cu acest sistem responsabilizăm consumatorul. Este o obligaţie legală, este important să se înţeleagă că există obligaţia de a returna acest ambalaj sistemului, sancţiunea în final fiind că nu se mai primeşte înapoi garanţia dacă nu este îndeplinită această obligaţie. ► Produsele în ambalaje SGR vor putea fi puse pe piaţă numai după 30 noiembrie 2023. În campania de educare este important să se explice că urmează implementarea sistemului, de ce şi cum funcţionează. Consumatorii nu vor primi garanţii decât după 30 noiembrie 2023.
► Pe etichete, vor exista o marcă şi un cod de bare. Marca va trebui să fie înregistrată de administratorul SGR. Dreptul asupra mărcii va fi transferat către Ministerul Mediului ulterior şi, în final, producătorii vor dobândi dreptul de a folosi respectiva marcă de la administratorul SGR.
► Cadrul dedicat SGR este 90% aşa cum ar trebui să fie, dar la nivelul legislaţiei primare este nevoie să se reflecte rolul pe care sistemul o să-l joace în tot ceea ce înseamnă logica regulilor privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Dorin Mihai, director general la Tomra România, furnizor de soluţii automate de colectare a ambalajelor de metal, plastic şi sticlă pentru băuturi în vederea reciclării:
► Mulţi retaileri se pregătesc pentru a înţelege tipologiile de sisteme care există şi cum îi ajută acestea. Dacă până la 1 octombrie 2022 aveam deja livrate în ţară echipamente care puteau strânge peste 700 mil. ambalaje într-un an, astăzi echipamentele livrate şi instalate au depăşit o capacitate de preluare şi stocare de 1,2 mld. ambalaje. Vorbim de echipamente diferite pentru retailerii mici şi mari.
► Pe piaţă sunt puse aproape 6 mld. ambalaje vizate de SGR. Ne referim la ambalajele din plastic, metal şi sticlă care au volume între 0,1 şi 3 l şi care sunt puse pe piaţă ca ambalaje pentru băuturi. Avem de la magazine mici care vând 200-300 de ambalaje pe zi, până la hipermagazine care depăşesc 30.000 de ambalaje pe zi şi atunci considerăm că acestea ar trebui să fie pregătite să absoarbă o cantitate similară cu ceea ce se pune pe piaţă.
► Acest tip de investiţie se face pe termen lung – vorbim despre o utilizare a maşinii pe o durată de 7-10 ani. Maşina va deveni interfaţa magazinului – înainte să mergi la cumpărături în magazin, laşi ambalajul în faţă.
► Reţelele mari sunt mai pregătite pentru SGR şi vin cu cereri precise către noi. Retailerii tradiţionali încă mai aşteaptă clarificări. Este foarte importantă amprenta tipului de echipament în magazinele mici. Dacă ai 50-100 mp, fiecare metru sau centimetru contează, comercianţii nu vor să renunţe la spaţiu pentru amplasarea maşinilor, aşa că vor un echipament cât mai mic.
► Pentru echipamentele de colectare automată, preţurile pentru retailerii mici pleacă de la câteva mii de euro, iar retailerii mari pot ajunge la costuri de zeci de mii de euro. Colectarea atuomată rezolvă problema lipsei personalului.
Maria Maxim, preşedintele Asociaţiei Retailerilor pentru Mediu:
► Avem provocări în ceea ce priveşte organizarea punctelor de returnare, prin RVM-uri (reverse vending machines). Unele autorităţi spun că nu este necesară o autorizaţie, dar există şi altele care blochează instalarea acestor aparate.
► În primă fază, comercianţii va trebui probabil să colecteze manual. Dacă ne raportăm la retailerii mari, aparatele pot fi instalate, în unele cazuri, în parcare. Unii comercianţi probabil că vor instala mai mult de un RVM.
► Între fiecare producător, comerciant şi RetuRO, trebuie semnat un contract. Sunt aproape 100.000 de contracte care trebuie semnate. Pentru ca un producător să primească acel cod aferent SGR, trebuie să se înscrie întâi în sistem.
► Pe 30 noiembrie 2023, toţi comercianţii vor avea la raft atât produse care vor purta codul EAN (European Article Number – n. red.) şi logo-ul SGR, cât şi produse care nu le vor avea.
► Am luat în considerare implementarea unor politici anti-fraudă, astfel ca, pentru fiecare scenariu, să avem o soluţie. Sunt foarte multe provocări.
Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României:
► Industria berii este una dintre industriile de băuturi incluse în SGR. Tocmai faptul că suntem parte din procesul de creare a acestui sistem defineşte motivaţia şi interesul producătorilor de bere din România de a susţine o platformă care să asigure o colectare mai bună a ambalajelor de bere din piaţă şi, implicit, crearea premisei ca acestea să fie reciclate în cantităţi suplimentare. Suntem parte din acest proces încă din 2018.
► Am pus bazele companiei RetuRO, care acum are licenţa de a opera sistemul şi de la momentul acordării acesteia a început şi partea operaţională de punere în funcţiune a SGR. Termenul de implementare este unul destul de scurt. Dacă este să ne raportăm la experienţa de a înfiinţa sisteme de acest tip în alte pieţe, care în general se aşează pe un interval de timp de implementare de doi ani, noi ne dorim să fim gata într-un an.
► Universul de retail la care ne uităm este de aproximativ 80.000 de operatori economici, un număr care include atât comercianţii de tip reţea, cât şi comerţul tradiţional sau HoReCa. Vorbim şi de 4.000 de producători şi importatori de băuturi. Aceştia va trebui să se înroleze în platforma pe care sistemul o va dezvolta.
► Unul dintre fluxurile la care lucrăm în prezent se referă la elaborarea platformei IT a SGR. Site-ul returosgr.ro a fost lansat şi va cuprinde o platformă de înrolare pentru toţi producătorii/importatorii, respectiv pentru toţi comercianţii care, potrivit legislaţiei, au anumite obligaţii de raportare de date. Va exista o campanie de comunicare media, obiectivul fiind acela ca informaţia să ajungă la cât mai mulţi comercianţi în timp util pentru a încheia cât mai repede acest proces de înregistrare, respectiv până la finalul lunii ianuarie 2023.
► Va exista un registru al ambalajelor, unde toţi producătorii şi importatorii se vor înrola şi vor raporta lunar datele cu privire la cantităţile de ambalaje puse în piaţă. Acelaşi sistem IT va gestiona şi fluxul de date sau garanţii între comercianţi şi administratorul sistemului. Acest sistem IT urmează să fie scos la licitaţie pentru a selecta furnizorul care va gestiona procesul integral. În acest moment am încheiat un proces intermediar care a presupus o licitaţie de mai mică amploare, care a fost necesară pentru a da drumul procesului de înregistrare. Acest prim proces de licitaţie a fost câştigat de către compania slovacă Sensoneo, care a implementat şi sistemul din Slovacia.
► Ca investiţii, cifrele sunt mai mici decât bugetul anunţat iniţial, de 100-150 mil. euro. Există o segmentare a investiţiei pe care o preconizăm. Potrivit planului de afaceri pe care noi l-am elaborat la momentul depunerii documentaţiei de acreditare, ne uitam la un necesar de investiţii de aproximativ 88 mil. euro pentru infrastructura RetuRO – IT, logistică şi infrastructura de colectare. Acest plan de afaceri va fi actualizat, ţinând cont şi de evoluţia preţurilor.
► RetuRO va avea nevoie să contracteze un împrumut bancar în marja a 100 mil. euro. Aceasta este investiţia RetuRO în ceea ce priveşte infrastructra sistemului. Separat, există şi investiţia pe care comercianţii o vor face în aparatele de colectare automată. Aceste investiţii vor fi acoperite de către RetuRO în primii ani de funcţionare prin intermediul tarifului de gestionare a ambalajelor.
► SGR are trei surse de finanţare – garanţiile nerevendicate, care vor scădea odată cu trecerea anilor. O altă sursă de finanţare a sistemului o reprezintă vânzarea materialului către reciclare – un material necontaminat, iar a treia sursă de finanţare a sistemului o reprezintă tariful de industrie, un tarif pe care îl vor achita toţi producătorii şi importatorii de băuturi, ca parte din obligaţia extinsă de a acoperi costurile de colectare a ambalajelor proprii din piaţă.
Bogdan Purcherea, managing director la Envipco România, furnizor de automate pentru colectarea recipientelor de băuturi:
► Sunt mulţi factori de care depinde cât de mare să fie echipamentul de colectare, unde să fie expus. Este un proces pe termen lung, mulţi comercianţi vor vedea abia după ce începe funcţionarea SGR ce înseamnă exact acesta.
► Va trebui găsită o soluţie, împreună cu ministerul, pentru ca şi magazinele mici, cele din mediul urban din rural, să fie pregătite să colecteze ambalajele.
► Orice cetăţean va primi un voucher, cu care va putea să-şi recupereze garanţia. Va putea merge cu voucherul la casa de marcat şi va primi o reducere din valoarea cumpărăturilor, aferentă valorii voucherului.
Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare:
► Vorbim de cel mai complex proiect de economie circulară pe care România îl are. România va putea să servească drept model altor ţări europene care, în momentul de faţă, îşi pun problema sau se apleacă mai degrabă asupra acestui sistem. Avem câţiva paşi înainte şi avem această unică şansă de a avea succes.
► Toţi acţionarii care au format compania RetuRO, licenţiată pentru a administra acest proiect la nivel naţional, au un singur obiectiv – să facă tot ce le stă în putinţă pentru a realiza acest proiect în termenul pe care legislaţia îl menţionează.
► Suntem trei structuri asociative private – Asociaţia Naţională a Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Asociaţia Berarii României pentru Mediu şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu. Deopotrivă, avem alături de noi în structura acţionariatului reprezentanţii Ministerului Mediului. Am ajuns în faza operaţională, după ce am trecut de multe dezbateri şi discuţii.
► Un astfel de proeict complex nu poate să meargă de la început conform planului de acasă. Însă cel mai important este că am reuşit să depăşim toate obstacolele şi barierele întâlnite.
► Sunt doar zece ţări europene care au SGR implementat în diferite etape în timp, cu diverse obiective. Sistemul din România va fi primul care va răspunde nevoilor actuale ale mediului de afaceri, dar şi obiectivelor de mediu care vin dinspre legislaţia europeană cu ţinte mult mai ambiţioase din 2025. Ne-am uitat către sistemele nordice sau baltice. Ne-am uitat şi la sisteme mai actuale şi am învăţat din fiecare exemplu ce putem replica aici.
► Pentru începutul sistemului, garanţia trebuie să răspundă unui principiu de aur – să fie suficient de mare pentru a fi un stimulent financiar, dar şi suficient de mică pentru a nu fi percepută ca o creştere de preţ.
Am considerat că această valoare singulară unitară de 0,5 lei, similară cu cea actuală pe care o aplicăm pentru ambalajele reutilizabile, este cea mai bună cale de a porni la drum. Ulterior, pentru eficientizarea sistemului, administratorul RetuRo poate modifica această valoare pentru a fi corelată cu rata de inflaţie sau cu diversele tipuri de ambalaj.
► Sistemul este aşteptat şi va fi văzut ca un pas firesc şi necesar de a intra şi noi în rândul statelor civilizate.
Dragoş Doru, director general la Canpack Recycling, reciclator de doze din aluminiu pentru industria de băuturi răcoritoare şi de bere:
► În momentul de faţă, sistemul nostru este cel mai mare de acest tip din Europa. SGR vine şi cu nişte provocări, dar sunt convins că administratorul sistemului, care vine dintr-o zonă privată, va fi suficient de pragmatic pentru a pune acest sistem la punct.
► Canpack România a luat hotărârea să investească în nişte aparate de colectat. Avem 55 de aparate în două reţele mari şi până acum, în aproximativ şapte ani, am colectat în jur de 150 de tone de aluminiu. Sunt convins că SGR va funcţiona şi va aduce rezultate, sperăm cât mai rapid.
► Noi suntem producători de aluminiu, de doze de băuturi. Canpack Recycling colectează dozele din România, le duce la reciclat, iar deşeul de doze se întoarce sub formă de foaie de aluminiu pentru refolosire şi pentru producţia aceluiaşi produs. Din păcate, în România, nu există reciclare pentru doze de aluminiu, iar în Europa sunt doar doi-trei reciclatori.
► Eu sunt adeptul garanţiei diferenţiate. Împreună cu London Economics, am făcut un studiu anul trecut şi, din toate calculele făcute de specialişti, rezultă că un sistem cu o garanţie variabilă la raft ar avea nişte rezultate cu 25% mai bune în primii patru ani. După această perioadă, ambele tipuri de sisteme ar fi egale şi s-ar putea merge pe o taxă unitară.
► În perioada aceasta noi am devenit reciclator. Deocamdată suntem producători de doze şi urmează să vedem dacă vom fi parteneri în RetuRO, poate pe partea de servicii sau clienţi.
