Special

Sustainability Meets Profitability – La French Tech Bucharest. „S-au dus vremurile când businessul însemna doar profit. Trebuie să fim atenţi la resurse, să nu mai facem risipă. Este obligatoriu să schimbăm modul în care facem business“

Autor: Alina-Elena Vasiliu

22.03.2024, 00:07 1070

Creşterea businessurilor pe fundaţii sustenabile nu înseamnă restrângerea lor pentru a influenţa mai puţin mediul, ci identificarea acelor soluţii care să permită scalarea fără ca lumea din jur să aibă de suferit O situaţie relativ nouă şi dificilă este cea a contextului în care lumea se confruntă, în această perioadă, cu conflicte militare, motiv pentru care teme precum sustenabilitatea ar putea fi considerate secundare. De fapt, spun executivii, tocmai de aceea subiectul ar trebui să devină şi mai important.

Succesul unui business nu se mai măsoară astăzi doar în cifre şi rezultate cu plus, ci şi în performanţe legate de sustenabilitate, aceasta fiind, de altfel, direcţia către care se îndreaptă lumea afacerilor. Este adevărat că alinierea la normele unei economii circulare costă, nimic nu este ieftin, însă în final investiţiile se vor vedea în reuşite.

Sunt câteva dintre ideile reliefate de speakerii care au luat parte marţi pe 20 martie la dezbaterea intitulată „Sustainability Meets Profitability“, desfăşurată sub coordonarea organizaţiei La French Tech Bucharest. În organizare au fost implicaţi Ralph Parisot, cetăţean francez stabilit în România, cu puternice conexiuni în mediul de business local, şi Grégoire Vigroux, antreprenor în serie, de asemenea francez. De numele lui se leagă businessul bonapp.eco, prin care şi-a propus să lupte împotriva risipei alimentare, dar şi alte peste douăzeci de start-up-uri, majoritatea luând naştere în jurul ideii de sustenabilitate. Evenimentul l-a avut ca moderator pe Luka Zivkovic, cofondator şi chief commercial officer în cadrul businessului bonapp.eco, precum şi membru în boardul La French Tech Bucharest, o iniţiativă a guvernului francez demarată în 2014 cu scopul de a contribui la creşterea start-up-urilor din tehnologie în Franţa şi în Europa.

„Vrem să vedem cum putem avea companii sustenabile, dar în acelaşi timp profitabile, cu potenţial de creştere“, a sintetizat, în deschidere, Grégoire Vigroux scopul organizării acestei dezbateri.

Dorinţa oamenilor de a afecta cât mai puţin mediul înconjurător este un prim pas bun, dar companiile trebuie să se implice mai mult decât o fac cetăţenii.

„Sustenabilitatea are trei piloni: economic, social şi de mediu. Să fii sustenabil din punct de vedere financiar presupune şi o siguranţă socială pentru angajaţii tăi. Legat de mediu, primul pas pe care l-am făcut noi a fost să eliminăm voucherele printate, aşa că acum suntem o companie digitalizată“, a spus Ştefan Iulius Budulan, director de politici publice la Up România, companie care emite tichete pentru angajaţi.

Creşterea businessurilor pe fundaţii sustenabile nu înseamnă restrângerea lor pentru a influenţa mai puţin mediul, ci identificarea acelor soluţii care să permită scalarea fără ca lumea din jur să aibă de suferit. Este, de pildă, cazul industriei aviatice.

„Încercăm să îndeplinim visul oamenilor de a călători, iar în acest scop încercăm să fim atenţi şi la impactul nostru asupra mediului. Ne-am construit strategia de sustenabilitate pe trei piloni: mediu, oameni şi cultură. Ideea e să ne gândim la modalităţi de a folosi noi aeronave, mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibili“, a explicat Alexandra Sinn, key account manager al companiei aviatice Air France/KLM.

Planurile companiilor trebuie tot timpul să fie concepute pe termen lung, pe ani înainte, pentru că viitorul se formează pe baza deciziilor din prezent. „Nu facem planuri doar pentru acum, ci şi pentru perioada următoare. Anul 2030 va fi o bornă importantă, pentru că ne propunem să reducem emisiile cu 50% faţă de nivelul actual, a spus Daniel Gheorghe, director de marketing operaţional pentru Europa Centrală şi Asia la Michelin, producător de anvelope.

„Astăzi, 30% din materialele folosite în anvelopele noastre sunt de natură regenerabilă şi reciclabilă, iar în 2050 vrem să ajungem la 100%.“

Peste 100 de persoane au asistat la discursurile şi dezbaterile care au avut loc în cadrul evenimentului „Sustainability Meets Profitability“, desfăşurat sub coordonarea organizaţiei La French Tech Bucharest la Universitatea Româno-Americană.

Evenimentul a culminat cu o discuţie care a provocat şase oameni din companii şi organizaţii diferite să vorbească despre cum văd ei sustenabilitatea acum şi în viitor, cum poate fi schimbată paradigma economiei circulare şi cum pot afacerile să fie simultan şi sustenabile, şi profitabile.

„În rapoartele de sustenabilitate, totul este bine şi frumos, nu sunt riscuri, nu sunt probleme. La modul general, tendinţa este să vorbim mult despre sustenabilitate, dar în final nimeni nu rămâne cu ceva concret în minte, cu ceva ce ar putea să schimbe începând de a doua zi. Trebuie să fim atenţi la resurse, să nu mai facem risipă. Antreprenorii ar trebui să fie mai atenţi când îşi aleg consultanţii. Să facă ceva de dimensiuni reduse e mai bine decât să nu facă nimic“, a spus Raul Pop, cofondator şi membru în boardul Coaliţiei pentru Economie Circulară - CERC.

O situaţie relativ nouă şi dificilă este cea a contextului în care lumea se confruntă, în această perioadă, cu conflicte militare, motiv pentru care teme precum sustenabilitatea ar putea fi considerate secundare. De fapt, spun executivii, tocmai de aceea subiectul ar trebui să devină şi mai important.

„Tensiunile pun sustenabilitatea chiar în centrul discuţiilor, pentru că atunci vedem cât de importantă este prezenţa resurselor naturale, a resurselor energetice“, a subliniat Alex Skouras, membru fondator şi managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor Real Estate Development, care a ridicat proiectul de locuinţe Amber Gardens şi care dezvoltă acum un nou proiect, Amber Forest, cu locuinţe cotate ca fiind verzi, eficiente energetic.

La rândul său, Flavia Popa, secretar general în cadrul BRD Groupe SociÈtÈ GÈnÈrale, a subliniat că, în vremurile actuale, nu se poate vorbi despre finanţe fără a aborda şi aspectele sustenabile.

„Băncile au început să-şi avertizeze clienţii să fie pregătiţi pentru a găsi soluţii astfel încât să respecte principiile de sustenabilitate. Este obligatoriu să schimbăm modul în care facem business pentru a ne conforma. Cea mai mare lipsă în acest moment este cea a datelor“, a spus Flavia Popa.

Georges Durdilly, preşedintele companiei aeronautice Airbus România, a subliniat şi el că sustenabilitatea este o provocare din care trebuie să fim parte şi va deveni un subiect normal în anii următori.

„Businessul nu e doar despre bani, ci şi despre oameni şi responsabilitate. S-au dus vremurile când businessul însemna doar profit.“

În România, La French Tech, organizaţia care a coordonat dezbaterea de pe 20 martie, a fost lansată în 2019, fiind în prezent ONG cu peste 1.000 de membri locali. La French Tech este un brand prezent în 67 de oraşe în afara Franţei, locul unde a luat naştere, iar filiala din România este una dintre cele mai active. La Bucureşti, La French Tech organizează anual opt evenimente majore de business, temele cel mai frecvent abordate fiind antreprenoriatul, tehnologia şi inovaţia, alături de sustenabilitate.

 

Grégoire Vigroux, antreprenor în serie şi preşedintele organizaţiei La French Tech Bucharest:

Vrem să vedem cum putem avea companii sustenabile, dar în acelaşi timp profitabile, cu potenţial de creştere.

 

Luka Zivkovic, cofondator şi chief commercial officer al aplicaţiei bonapp.eco şi membru al boardului La French Tech Bucharest:

În condiţiile actuale, de război, pare că ţările pun sustenabilitatea deoparte, pentru că nevoia de a-şi proteja cetăţenii este mai mare.

 

 
 

Tudor Popp, partener fondator al businessului cu spaţii de coworking Hotspot:

Hotspot a fost primul birou din România cu o certificare verde pentru un proces de fit-out. Pentru noi, sustenabilitatea înseamnă calitate. Vrem să ne asigurăm că membrii noştri sunt nu doar fericiţi, ci şi sănătoşi. Sustenabilitatea şi profitabilitatea merg mână în mână, este posibil.

 

Lucian Botea, vicepreşedintele Universităţii Româno-Americane:

Sustenabilitatea este unul dintre punctele pe care noi ne concentrăm în universitate şi vom continua să facem asta.

 

Benjamin Turquin, country manager, BRD Asigurări de Viaţă:

Nu există profitabilitate fără sustenabilitate. Avem trei elemente de care ţinem cont: să investim în proiecte sustenabile, să fim un angajator responsabil şi să facem investiţii responsabile. Nu există viitor mai bun decât viitorul sustenabil.

 

Lăcrămioara Botezatu, fondator şi CEO al platformei media CSR Media:

În septembrie 2011, am lansat platforma CSR Media, pentru că am vrut să avem un loc al ştirilor bune. Am găsit o nişă a comunităţii care se ocupă cu lucruri bune şi vedem că din ce în ce mai multe companii au început să se implice în comunitate. Binele nu trebuie să se facă în linişte.

 

Alexandra Sinn, key account manager la Air France/KLM, companie aviatică:

Încercăm să îndeplinim visul oamenilor de a călători, iar în acest scop încercăm să fim atenţi şi la impactul nostru asupra mediului. Ne-am construit strategia de sustenabilitate pe trei piloni: mediu, oameni şi cultură. Ideea e să ne gândim la modalităţi de a folosi noi aeronave, mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibili. Ne gândim de asemenea la Sustainable Aviation Fuel (SAF), fabricat din reziduuri precum uleiul folosit sau deşeuri lemnoase. SAF este de trei-patru ori mai scump decât combustibilul obişnuit şi nici nu poate acoperi toată nevoia din acest moment la nivel mondial. Air France KLM a fost utilizatorul numărul 1 de SAF în 2022. Ţintim să ajungem la 10% SAF în portofoliul nostru în 2030. Vrem, de asemenea, să folosim hidrogen şi ne propunem ca în 2035 să avem primul zbor alimentat cu hidrogen.

 

Daniel Gheorghe, director de marketing operaţional pentru Europa Centrală şi Asia la Michelin, producător de anvelope:

Nu facem planuri doar pentru acum, ci pentru perioada următoare. Anul 2030 va fi o bornă importantă, pentru că ne propunem să reducem emisiile cu 50% faţă de nivelul actual. Vedem din ce în ce mai multe SUV-uri şi maşini electrice pe străzi, la fel cum vedem o vreme din ce în ce mai imprevizibilă. Cel mai mare impact pe care îl au anvelopele se produce atunci când acestea sunt folosite efectiv pe străzi. Astăzi, 30% din materialele folosite în anvelopele noastre sunt de natură regenerabilă şi reciclabilă, iar în 2050 vrem să ajungem la 100%.

 

Costin Tira, senior project manager la firma de consultanţă Horváth:

Principalul motiv pentru care companiile abordează subiectul sustenabilităţii este cererea din partea consumatorilor. Natura noastră este să extragem valoare din orice, iar acum oportunitatea este să extragem sustenabilitate.

 

Ştefan Iulius Budulan, director de politici publice la Up România, companie care emite tichete:

Sunt pasionat de subiectul sustenabilităţii şi de iniţiativele de acest fel. E important să ne gândim la ce înseamnă cu adevărat acest concept şi dacă facem suficient în acest scop sau nu. E frumos să postezi că plantezi un copac, dar nu e suficient cât să-ţi creşti compania. Sustenabilitatea are trei piloni: economic, social şi de mediu. Să fii sustenabil din punct de vedere financiar presupune şi o siguranţă socială pentru angajaţii tăi. Legat de mediu, primul pas pe care l-am făcut noi a fost să eliminăm voucherele printate, aşa că acum suntem o companie digitalizată.

 

Teodora Ghenciu, fondatoarea platformei de mediu eECO.ro:

În februarie 2022, la doar o lună de la începerea războiului din Ucraina, erau în continuare abordate subiecte de sustenabilitate, deşi s-ar fi crezut că nu se mai poate vorbi despre altceva. Atunci am realizat că acestea sunt subiecte care nu pot fi amânate, schimbările climatice sunt o temă actuală şi importantă.

 

Alex Skouras, membru fondator şi managing partner al dezvoltatorului imobiliar Alesonor Real Estate Development:

Tensiunile pun sustenabilitatea chiar în centrul discuţiilor, pentru că atunci vedem cât de importantă este prezenţa resurselor naturale, a resurselor energetice. Când sunt probleme cu sustenabilitatea, sunt probleme şi cu lumea înconjurătoare. Bucureştiul are nevoie să-şi crească semnificativ calitatea vieţii. Este nevoie de expansiune şi către zonele din jurul oraşului. Premisa trebuie să fie însă să nu distrugem terenurile agricole în scopuri imobiliare.

 

Boualem Saidi, country group head pentru România, Bulgaria şi Moldova la Bayer, grup cu activitate în industria chimică şi farmaceutică:

Provocarea este cum să producem mai multă mâncare. Statisticile arată că am avea nevoie de o producţie cu circa 50% mai mare. Dar cum putem face asta în mod sustenabil? Cum putem nu doar să reducem impactul asupra mediului, ci chiar să aducem beneficii? Este o oportunitate imensă pentru fermieri nu doar să reducă impactul emisiilor de CO2, ci şi să sechestreze carbonul. Provocarea pentru agricultură este să producă mai mult şi deci să aibă profit mai mare. Inovaţia este un aspect-cheie. Noi dezvoltăm soluţii prin care să consumăm mai puţină apă, produse care să aibă nevoie de mai puţine resurse naturale. Unii fermieri sunt foarte deschişi la adoptarea tehnologiei, iar noi încercăm să-i educăm în acest sens.

 

Georges Durdilly, preşedintele companiei aeronautice Airbus România:

Cred că sustenabilitatea este o provocare din care trebuie să fim parte şi va deveni un subiect normal în anii următori. Dacă nu ne asumăm o responsabilitate comună, în 2050 va fi un dezastru. Businessul nu e doar despre bani, ci şi despre oameni şi responsabilitate. S-au dus vremurile când businessul însemna doar profit.

 

Raul Pop, cofondator şi membru al boardului Coaliţiei pentru Economie Circulară - CERC:

În rapoartele de sustenabilitate, totul este bine şi frumos, nu sunt riscuri, nu sunt probleme. La modul general, tendinţa este să vorbim mult despre sustenabilitate, dar în final nimeni nu rămâne cu ceva concret în minte, cu ceva ce ar putea să schimbe începând de a doua zi. Trebuie să fim atenţi la resurse, să nu mai facem risipă. Antreprenorii ar trebui să fie mai atenţi când îşi aleg consultanţii. Să facă ceva de dimensiuni reduse e mai bine decât să nu facă nimic. Schimbarea şi adaptarea la norme sustenabile sunt scumpe, presupun eforturi. În lipsa unor presiuni publice, nimeni nu vrea să se supună schimbărilor.

 

Flavia Popa, secretar general, BRD Groupe Société Générale:

Nu putem vorbi despre finanţe fără a aborda şi aspectele sustenabile. Estimarea privind investiţiile în clădiri, transport şi energie pentru a atinge nivelul net zero în România în 2030 este 350 mld. dolari, potrivit Băncii Naţionale. Băncile au început să-şi avertizeze clienţii să fie pregătiţi pentru a găsi soluţii astfel încât să respecte principiile de sustenabilitate. Este obligatoriu să schimbăm modul în care facem business pentru a ne conforma. Cea mai mare lipsă în acest moment este cea a datelor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO