Monica Movileanu, partener şi lider ESG, PwC România
♦ Pentru a avea un business sustenabil trebuie să pornim de la o strategie de business, cât de mult în strategie includem factorii de sustenabilitate.
♦ România este acum la o declaraţie nonfinanciară fără niciun standard, trebuie să trecem de la o declaraţie non-financiară la ceva top. Provocarea va fi una imensă. Indicatorii primordiali sunt carbon footprint şi partea de energie.
♦ Cred că cel mai intens critic al rapoartelor de sustenabilitate este societatea. Dacă pe zona financiară prezinţi nişte date care nu sunt neapărat înţelese de public, pe partea de sustenabilitate este vorba de brand, dacă tu aduci un element de green washing, taxarea este credibilitatea ta, nu mai eşti credibil în faţa consumatorului.
Irina Siminenco, corporate affairs manager, Nestlé Romania
♦ ESG-ul reprezintă o chestie de înţelegere, dar este şi o chestie de formă. O companie poate să raporteze conform cu aceste norme, dar este foarte important să aibă în spate şi lista de proiecte care să se încadreze sub această umbrelă. Este ca diferenţa dintre reglementare şi autoreglementare. Pentru noi, această reglementare a venit în esenţă de la ceea ce se întâmplă în practică. Am început să implementăm proiecte care acum se pot încadra sub această umbrelă, încă de acum 30-40 de ani. Atunci o numeam autoreglementare şi includea dezvoltarea de proiecte astfel încât să ne ajutăm partenerii de pe lanţul valoric şi să oferim consumatorilor ce au nevoie.
Călin Ionescu, CEO, Sphera Group
♦ Dacă am vedea un raport de sustenabilitate la nivelul unui minister sau un scor de ESG pentru un minister, probabil că lucrurile s-ar schimba fundamental. Pe principiul - practice what you preach. Există obligativitatea publicării raportului de sustenabilitate pentru toate companiile cu peste 500 de angajaţi. Dar câte companii dintre acestea îl publică în afară de multinaţionalele care au adoptat modelul acesta de la companiile din afară? Nu există nicio sancţiune dacă nu publici acest raport. Dacă vrem să facem paşi în această direcţie trebuie să ne ducem la bază. ESG-ul nu este o invitaţie la transparenţă adresată doar mediului de business, ci ar trebui percepută de toată lumea, inclusiv în zona de instituţii ale statului, de ministere.
Zuzanna Kurek, IR & sustainability manager, One United Properties
♦ Tot ce înseamnă ESG reprezintă o investiţie în viitor. Statisticile ne arată foarte clar că lumea s-a schimbat în mod neobişnuit în ultimii cinci ani. Şi cu educaţia pe care noi o facem, cu fiecare dezvoltare pe care One o face, încercăm să inovăm fie prin soluţii de energie regenerabilă fie prin introducerea conceptului de „oraş de 15 minute” în care toate facilităţile de care oamenii au nevoie vor exista în jurul lor, pentru decongestionarea oraşului. Cred că partea de educare este foarte importantă. Cred că dezvoltatorii au mare responsabilitate faţă de oraş, de a schimba modul în care acesta este construit.
♦ Companiile, dacă vor să atragă angajaţi, clienţi, dacă vor parteneriate durabile, au nevoie să investească în ESG.
Răzvan Copoiu, CEO, Signify CEE
♦ În septembrie 2020, am atins neutralitatea de carbon. A fost o muncă de aproape 10 ani. Avem nevoie de nişte ţinte pe care orice companie trebuie să le aibă - nu doar pe partea de produse sau eficienţă energetică, ci şi pe partea de oameni şi în zona de guvernanţă.
♦ Cel mai important aspect care a constribuit la atingerea ţintei de carbon zero a fost partea de contracte de furnizare de energie regenerabilă pentru toate locaţiile noastre.
♦ Am încercat să consumăm cât mai puţin şi să reciclăm cât mai mult. Avem 70% din componente care se pot întoarce la fabrică şi se pot refolosi pentru produse noi.
♦ Cea mai mare provocare în atingerea acestei ţinte a fost partea de producţie.
Adina Feclist, sustainability leader, Schneider Electric România
♦ Ne-am gândit ce putem face mai mult de atât, am putea să învăţăm pe alţii ce am făcut noi deja de 15 ani, aici ne-am axat foarte mult. Provocarea noastră este ca, pe lanţul valoric, furnizorii şi clienţii noştri să ajungă la acelaşi nivel.
♦ Am început cu paşi foarte mici şi noi avem furnziori foarte mici, IMM-uri, chiar şi cleinţi, începem cu baza, ce trebuie să ştie la început. Sunt foarte mic, nu ştiu nimic despre sustenabilitate, de unde încep? Începi prin a şti ce consumuri ai, acesta este primul pas şi cel mai important, ce consumi şi care sunt consumurile, pornim de la apă, energie, sunt mai multe.
Mario Creţu, corporate affairs director, Carrefour Romania
♦ Retailul este o verigă esenţială pentru conceptul ESG, pe care trebuie să-l scoatem din zona de concept şi să-l ducem în zona practică. O iniţiativă pe care o avem este proiectul Punem Preţ pe Plastic, prin care în patru ani am reciclat un milion de sticle de plastic.
♦ Cele mai mari provocări în tranziţia către ESG sunt mentalitatea şi educaţia oamenilor şi reglementarea.
♦ Zona de furnizori locali este esenţială pentru noi şi este o primă verigă pentru ESG. Avem 1.600 de furnizori locali, dintre care 800 sunt ultralocali.
♦ Anul acesta va fi un an foarte relevant pentru ESG pentru că vom avea funcţional Sistemul Garanţie-Returnare. Se va vedea un impact al reglementărilor în zona de mediu din retail.
Sorin Elisei, director consultanţă în cadrul Deloitte România, liderul practicilor de sustenabilitate şi energie
♦ Adâncimea raportării creşte, dar aici avem o provocare legată de date. Corectitudinea, acurateţea şi granularitatea datelor reprezintă provocări pentru fiecare companie care va trebui să raporteze.
♦ Din totalul companiilor din România, probabil câteva sute vor trebui să raporteze, dar va trebui să ne gândim la un moment dat ce facem cu IMM-urile în a căror sarcină nu putem să punem o raportare de amprentă de carbon pentru că ar fi foarte costistitoare, dar în acelaşi timp ar trebui să găsim o modalitate prin care să uşurăm participarea la acest efort comun de a vedea în primul rând unde suntem, unde ar trebui să ajungem şi de a vedea care sunt cele mai bune modalităţi pentru a adera la nişte ţinte.
Zsuzsa Bereschi, senior project manager energy & utilities, Horváth
♦ Aşteptarea clienţilor este mai importantă şi mai strictă decât zona de reglementare, managerii încep să investească până la urmă într-o strategie şi în măsuri pentru ESG în favoarea pieţei şi a clienţilor, nu strict pentru a fi conform cu anumite reglementări.
♦ De la o companie mare trebuie duse în amonte şi în aval atât strategiile de sustenabilitate, aspectele şi cerinţele, cât şi această abilitare, acest ajutor pe care îl dăm furnizorilor noştri ca să poată rezista în piaţă.
♦ Trebuie să existe la nivelul autorităţilor o transparenţă şi o strategie cu privire la industriile în care vrem să investim, pe care vrem să le dezvoltăm, iar finanţările care sunt disponibile trebuie orientate cu precădere spre aceste zone.
Pavel Stan, director of innovation and business development, Simtel Team
♦ Clienţii de acum, spre deosebire de generaţiile trecute, iau acum decizii în funcţie de cât de sustenabil consideră ei că se comportă o companie. Indiferent de cum se comportă ei în viaţa personală, aleg în funcţie de sustenabilitatea companiei, angajaţii unei companii verifică dacă companiile la care lucrează sau la care vor să lucreze sunt sustenabile.
♦ Pe partea de finanţare, au început să se mişte bani după metrica de ESG.
♦ Pe lângă faptul că prin puterea internetului, generaţia Z este mult mai agilă în a acţiona în direcţia în care vrea să schimbe lumea, este şi faptul că toate instituţiile financiare sunt mult mai agile în direcţiile în care vor să meargă.
