Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica
►Retehnologizarea - Acest proiect a fost demarat în 2018 şi a fost structurat în trei faze, prima fază fiind un assessement al întregii instalaţii şi dezvoltarea unor studii de securitate nucleară, dar şi a unor studii de fezabilitate, este în curs de derulare cu înaintarea deciziei de investiţie în Q1/2022, proiectul este în grafic şi toate indicaţiile noastre arată că va fi un proiect fezabil şi care va ajuta la continuarea decarbonizării sistemului energetic. Retehnologizările sunt cele mai ieftine soluţii pentru producţia fără emisii de carbon.
►Unităţile 3 şi 4- Suntem pe punctul de a realiza studiul de fezabilitate, am făcut un update la ultimul studiu de fezabilitate alături de o serie de evaluări a conformării structurilor şi a proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează să venim cu o propunere de demarare a acestui proiect, până ajungem la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, el are o parte de inginerie şi de pregătire foarte amplă, aşadar preconizăm punerea în funcţiune a unităţii 3 în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în 2024, până atunci avem faze premergătoare. Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima cifră arătau un cost final de 7 mld. euro.
►O construcţie a unei astfel de centrale are o durată de aproximativ şase ani fără a pune în calcul fazele preliminare.
►Unitatea 1- în momentul de faţă strategia este între 2026-2028 este faza a treia în care reactorul este scos din funcţiune şi începe retehnologizarea, însă faza a doua este iarăşi o fază care va lua aproximativ 40% din proiect.
►Noi reprezentăm o sursă de energie fără emisii de carbon, ducem muncă de lămurire la Bruxelles pentru a fi incluşi în taxonomia producţiei resurselor regenerabile, este una dintre cele mai eficiente resurse de hidrogen, vedem un viitor în acest sens.
►Lucrăm cu o asociaţie pentru a determina acel procent de industrie locală pe care îl putem aduce în anumite proiecte, estimăm o marjă de 30-40%. Trebuie să facem un proiect de recalificare a companiilor din industrie pentru a avea un sistem de calitate conform cu cerinţele domeniului nuclear.
Eric Stab, president & CEO ENGIE Romania: Avem nevoie de o dezvoltare graduală a reţelei în mod treptat, 150.000 de conectări noi pe an e fezabil pentru următorii ani
►Mixul energetic - suntem în acest proces de tranziţie -, va arăta diferit faţă de ceea ce ştim astăzi, vom vedea un procent mai mare al energiei regenerabile în acest mix, mă aştept ca până în 2030 să vedem şi energie eoliană în acest mix, cred până în 2050 nu vom mai avea cărbune în mixul energetic.
►Din punct de vedere al gazului, am auzit că gazul are un rol important în această tranziţie energetică şi procentul va scădea în timp, sperăm să îl putem înlocui cu forme regenerabile de gaz care pot fi luate în considerare. Una este hidrogenul, care îi va lua locul în acest mix energetic.
►Discutăm, de asemenea, de extinderea distribuţiei de gaz, vom continua acest lucru, pentru a vă face o idee, numărul consumatorilor conectaţi a crescut, am încercat să dezvoltăm reţeaua. Este ştiu faptul că o treime din populaţia României este conectată la gaz, nu este adevărat, sunt conectaţi 8,8 milioane oameni, deci 44%, mai mult decât Franţa, care are conectată doar 38% din populaţie.
►Trebuie să vedem dacă legile sunt drastice din perspectiva măsurilor şi trebuie să ne asigurăm dezvoltarea reţelei trebuie să fie una continuă, să existe un echilibru pentru întreaga comunitate, avem nevoie să pregătim reţeaua de gaz pentru a distribui şi altceva în viitor, precum hidrogenul, deci trebuie să ţinem cont de acest lucru.
►Vom avea mai mulţi consumatori, ţinând cont de legislaţie, anul trecut am conectat 83.000 de clienţi la reţeaua de gaz, sunt şi alţi distribuitori, cred că reţeaua poate creşte cu 130-150.000 de clienţi noi pe an într-un mod în care poate fi gestionat.
►Sunt îngrijorat de noua legislaţie, vom vedea o cerere mai mare, această lege a fost adoptată pentru a face posibil pentru clienţi să se conecteze gratuit la reţea, suntem bucuroşi că există cerere, dar trebuie să o gestionăm şi să avem suficienţi bani ca să investim. Trebuie să ne asigurăm că avem companii care pot desfăşura activitatea şi să ne asigurăm că sunt persoane care consumă, una e să fii conectat la reţea şi alta e să ai dispozitive pentru a consuma.
►Dezvoltăm regenerabile, producerea de regenerabile de la zero, vorbim de noi achiziţii, dar e important că autorităţile române să mai lucreze la clarificarea cadrului, este nevoie să se atingă acea cotă de 30,7% în ceea ce priveşte crearea de facilităţi pentru energii regenerabile, în felul acesta vor putea fi create mai uşor proiecte legate de partea financiară. În ultimii ani, Polonia a scos pe piaţă 20 de MW prin proiecte noi, nu e nevoie să ajungem la aceeaşi cifră, dar trebuie să avem în vedere ţintele pentru 2030 încercăm să achiziţionăm terenuri pentru a instala parcuri eoliene şi solare.
Corina Popescu, CEO Electrica
►Cred că din această tranziţie vor ieşi câştigătoare ţările care ştiu să atragă aceste fonduri şi care vor seta un cadru de reglementare care să facă această accesibilitate mai uşoară.
►Cred că România îşi poate arăta maturitatea, pe care sectorul energetic o are, prin atragerea de fonduri europene. Important este să avem proiecte scrise, să fi valoroase şi să se poată clasifica în strategia Uniunii Europene.
►Bugetul de investiţii nu îl putem anunţa în prezent. După ce vom convoca AGA pentru aprobarea bugetului, cifrele vor fi disponibile. Legat de discount, este un comportament pe care l-am aplicat şi noi, ca şi ceilalţi furnizori. Facturile sunt emise pentru luna februarie, deci clienţii pot vedea discountul în facturi.
►Anul trecut am achiziţionat un parc solar mic. Este mic, dar arată direcţia în care merge compania. Legat de staţii de transformare, aici vorbim despre trecut. Electrica este unul dintre principalii investitori în segmentul de distribuţie a energiei electrice. Am investit peste 4 miliarde de lei în dezvoltarea reţelei de distribuţie, în modernizarea staţiilor de transformare, în digitalizare şi smart.
►În 10 ani, cred că principala provocare pe care piaţa de energie o să o aibă va fi să nu mai vorbească de furnizarea de gaze, ci de furnizarea de servicii integrate. Cred că trebuie să ne obişnuim clienţii cu aceste lucruri. Cred că asta este principala provocare a sectorului de retail.
►Trebuie să intervenim asupra costurilor aferente generate de tranziţie, care vor apăsa asupra clientului final. Trebuie să reuşim să investim în producţie, să reuşim să gestionăm o producţie „green”, să asigurăm în acelaşi timp securitatea energetică care trebuie adresată într-un anumit context.
Zsofia Beck, Partner, Boston Consulting Group, Budapest office
►Avem avantajul să lucrăm pentru o companie foarte mare, acest lucru îţi oferă perspective la nivel internaţional. Implementarea tranziţiei către energia verde diferă de la ţară la ţară, în CEE mizăm mai mult pe energia nucleară. Cehia şi Polonia implementează noi tipuri de reactoare nucleare.
►În ceea ce priveşte energia regenerabilă, poziţia faţă de aceasta depinde de la geografie la geografie, este clar că momentan gazul nu poate fi exclus, iar România are avantajul că ajută UE să nu fie atât de dependentă de gazul rusesc.
►Autorităţile din România trebuie să ia foarte în serios această tranziţie, pentru că altfel veţi rămâne în urmă, majoritatea ţărilor au o strategie de neutralitate climatică, şi-au stabilit o cale.
►Liberalizarea pieţei este un pas bun făcut de România, iar pe lânga acest lucru, România are resurse şi o poziţie bună. Aveţi multe lucruri la îndemână, e nevoie de un cadru legislativ şi de cum va reuşi să se încadreze într-un timp rezonabil.
Bruno Siefken, senior vicepresident Grup Servicii Petroliere
►Tranziţia este unul dintre cele mai importante topice ale noastre, UE nu vrea să mai aloce fonduri pentru proiecte care produc hidrocarburi, inclusiv gaz. În acest moment, noi avem 2.600 de angajaţi în România şi trebuie să avem proiecte ca să mergem mai departe. Guvernul trebuie să suporte aceşti oameni pentru a avea un job în viitor, de asemenea, trebuie să atragă noi investitori.
►Va dura mult până vom renunţa de tot la gaz. Nu putem sta şi să aşteptăm până când nu vom mai produce deloc, credem că vom putea dezvolta situaţia offshore-ului în România.
►Investitorii trebuie să aibă securitatea investiţiilor lor, cât şi a întoarcerii acestora. Clienţii noştri sunt multinaţionale sau investitori, iar ei au nevoie de securitate, stabilitate şi rentabilitate, pentru că altfel noi nu mai avem clienţi.
Manfred Paasch, CEO E.ON România
►Şi în privinţa României ne axăm pe strategia E.ON a grupului. Pe sectorul energiei, principalul focus este proiectul de decarbonizare, inovaţia serviciilor şi digitalizarea distribuţiei. În România vrem să sprijinim clienţii în procesul de decarbonizare şi în procesul de descentralizare pentru o eficienţă mai mare. În acestă perioadă de tranziţie, cu siguranţă avem nevoie de gaz. Ne uităm la soluţii pentru a stoca energia şi am început să analizăm deja mai multe proiecte în acest sens.
►Este important să creştem investiţiile în România şi ne uităm să folosim toate posibilităţile de cofinanţare prin fonduri europene.
►Am creat mai mult de 190 de proiecte de energie solară pentru clienţii noştri. Avem proiecte de iluminat inteligent pentru a limita consumul, avem soluţii precum E.ON solar home, care prevede instalarea panourilor solare pe case, pentru a avea la început o producţie mică de energie solară.
►Avem proiecte în mobilitate – E.ON Drive – o soluţie care acoperă toate necesităţile pentru cineva care are maşina electrică, şi proiectul next E – staţii electrice de încărcare.
►O altă zonă pe care ne axăm este cea a reţelelor pentru tranziţia energetică. Apelăm la transformarea unor staţii mai mari de energie în staţii mai mici. Este important ca reţeaua să devină mai inteligentă.
Carlo Pignoloni, CEO & country manager Enel România, RWEA President
►În cadrul acestei tranziţii energetice ne hotărâm viitorul. Dar modul în care va arăta viitorul depinde şi de client, care trebuie informat şi educat. Trebuie să avem în vedere şi liberalizarea de pe piaţă, care oferă ocazia clientului să aleagă furnizorul. Ceea ce nu e uşor. E destul de greu să înţelegi această chestiune şi noi trebuie să explicăm clienţilor. Educarea consumatorilor face parte din procesul de tranziţie.
►Majoritatea deciziilor luate în această tranziţie au impact asupra clientului dar şi clientul va deveni un protagonist al acestei evoluţii, mai ales în ceea ce priveşte eficienţa – care ţine de clădire, care la rândul ei aparţine clientului.
►Şi pe partea de eficienţă va trebui să începem să atragem fonduri. Şi pentru partea de transport – electromobilitatea este o posibilitate în cadrul căreia consumatorul deţine un rol fundamental. Există o multitudine de lucruri care ar trebui să se întâmple pentru a crea condiţiile propice. Trebuie achiziţionat un vehicul, nu foarte scump, trebuie să adaptăm şosele, să creăm infrastructura de staţii de încărcare. Aceste condiţii trebuie să fie dezvoltate de către autorităţi. Dar trebuie să acţionăm acum. Vedem cum schimbările climatice au loc, iar tranziţia energetică are loc şi ea tot acum. Avem şansa de a colabora acum, când în parlament se discută nouă lege a climei.
►Flexibilitatea este clar o necesitate, pentru că energia regenerabilă poate varia în funcţie de resurse. Trebuie să investim în mai multe segmente, nu doar în gaz, şi trebuie să discutăm şi despre stocare, despre baterii. Astfel, putem depăşi greutăţile pe care le presupune această flexibilitate. La fel se întâmplă şi în cazul reţelelor de anvergură. Trebuie să investim în reţele.
►Viitorul se întâmplă chiar acum şi trebuie să dezbatem mult pentru a lua deciziile corecte, pentru că ele depind de fiecare ţară. Îmi doresc să fie cât mai multe dezbateri, oriunde decidenţii politici trebuie să ia decizii.
►Sunt multe de făcut în portofoliul verde. Vrem să investim mult, dar depinde de condiţii, este important să înţelegem că regenerabilele trag în jos costul energiei. Depinde de concurenţă. Cu cât vom fi mai flexibili, cu atât vom avea mai multe proiecte.
Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas
►Ceea ce este cu adevărat important este infrastructura. Construim o mulţime de infrastructuri foarte importante, o infrastructură foarte valoroasă în largul ţărmului. Este o infrastructură imensă. Are avantaje imense pentru producţia de energie verde fără emisii.
►Toată lumea vorbeşte despre gaz ca fiind un combustibil de tranziţie benefic. Ceea ce nu este clar şi este greu de măsurat este cât de lungă va fi această tranziţie.
►Aşteptăm adoptarea legilor, stabilirea reglementărilor. Există o serie de lucruri de reglementare care trebuie puse în aplicare pentru a permite companiilor să facă investiţii care să meargă, precum legea offshore.
►Dacă putem folosi energia solară, ne putem conecta direct la instalaţia noastră de tratare a gazelor fără a ne face griji cu privire la tendinţe, reţele electrice, distribuţie sau orice alte lucruri.
►Putem folosi acea energie solară pentru a alimenta reţeaua. Adică, acesta este un proiect cu care încercăm să mergem mai departe. Terenul la care ne uităm este destul de interesant. Avem o platformă offshore. Şi ea trebuie să-şi genereze propria putere. Şi folosim, din nou, combustibili fosili pentru a furniza energia. Deci, ne uităm la un proiect în care cantitatea de putere este de fapt destul de nominală. Şi am putea pune o moară de vânt pe platforma respectivă şi putem folosi vântul pentru a furniza energie platformei. Când vântul e prea puternic putem stoca energia şi o putem transforma în hidrogen.
Bogdan Badea, general manager Hidroelectrica
►Am reuşit să închidem anul cu performanţe financiare bune, dar departe de ceea ce s-ar fi întâmplat într-o piaţă liberă. Anul 2020 a însemnat o cifră de afaceri de circa 3,7 miliarde de lei şi un profit net de circa 1,4 - 1,5 miliarde de lei.
►Suntem o companie 100% verde şi dorim să investim în tot ce înseamnă energie verde. Astfel, în ceea ce priveşte implementarea obligaţiilor Green Deal, trebuie să fim unii din principalii actori.
►Trebuie să ne diversificăm, să avem un comportament mai agil în piaţă şi să beneficiem de tot ce ne oferă conjunctura actuală. Am reuşit să închidem achiziţia parcului eolian de la Tulcea – probabil unul dintre cele mai eficiente din România. Am reuşit să închidem această tranzacţie care a avut o competiţie serioasă.
►Cred că ar trebui să avem predictibilitate. Să nu mai avem modificări radicale de legislaţiei.
►Această achiziţie este în sensul direcţiei de dezvoltare. Strategia de dezvoltare prevede şi intrarea pe piaţa de furnizare a energiei electrice, adică dorim nu doar să producem ci şi ca energia să ajungă direct la consumator. Este o piaţă din ce în ce mai competitivă şi din ce în ce mai bine cuplată cu alte ţări din regiune. Anul 2021 a reprezentat şi o cuplare cu zona central-europeană, ceea ce înseamnă că şi competiţia va fi din ce în ce mai acerbă, cu jucători mari care au făcut investiţii masive în această perioadă.
►Aceste investiţii masive în energie regenerabilă au ajutat la scădera preţului energiei electrice în zona central-europeană şi cred că este o lecţie pe care ar trebui să o învăţăm.
Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de energie şi resurse naturale, NNDKP
►Investiţiile în proiectele de gaze sunt scumpe, trebuie fonduri alocate, nu sunt finanţate prin fonduri europene, ci de companii, iar pentru acestea este foarte important să existe un cadru legislativ stabil si predictibil, pentru a-şi face calcule. Legea offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră a dat o lovitură puternică proiectelor. Primul lucru care ar trebui redresat este revenirea la un cadru stabil şi întâlnirea aşteptărilor investitorilor cu ceea ce statul le poate oferi.
►Problema se referă în primul rând la abrogarea stabilităţii şi a redevenţelor. În plus, le-a fost impus un impozit nou. Să nu uitm că preţul gazelor a fost dintotdeauna influenţat de statul român. Ordonanţa 114 nu a fost un semnal bun pentru investitori.
►Întreaga legislaţie este într-un continuu proces de transformare în ceea ce priveşte Green Deal. Nicio ţară nu este la momentul actual cu adevărat gata, iar România este din anumite puncte de vedere puţin mai puţin gata.
►Trebuie pregătit cadrul naţional pentru absorbţia fondurilor europene sau alte măsuri interne, de exemplu implementarea fondului pentru modernizare.
►Este recomandabil să avem o schemă de ajutor de stat. În afară de bani europeni, există şi certificatele pentru diferenţă. Este un mecanism larg folosit pentru atragerea de investitori printr-o nouă schemă de sprijin care ar putea fi contractele pentru diferenţă, care evită supracompensarea.
►Apoi, clarificarea pe termen lung a contractelor privind vânzarea electricităţii pe termen lung. Legislaţia europeană le recomandă în mod expres, România trebuie să aibă în vedere ca în noua lege a energiei să fie clarificat şi acest aspect.
►Impozitele pe veniturile suplimentare, prin OUG 7/2013, nu sunt pentru a încuraja investiţiile. Acest tip de intervenţie nu încurajează investiţiile.
►Multă vreme am avut obligaţia de piaţă centralizată cu scopul de a crea lichiditate şi de a forma un preţ al gazelor naturale. Obligaţia de piaţă centralizată a fost abrogată şi a fost înlocuită cu obligaţia de ofertare care nu ar fi o problemă în afară de faptul că preţul de pornire, de ofertă, este influenţat. Preţul ar trebui să fie absolut liber.
Călin Metes, vicepresident Franklin Templeton Investments România
►Această tranziţie este importantă pentru România. Este o oportunitate de a atrage finanţări atât din fonduri europene cât şi din partea investitorilor strategici, pentru a derula investiţii în noi capacităţi de energie şi resurse.
►Sperăm ca o parte din aceste finanţări să aibă loc şi prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti. Sperăm ca listarea Hidroelectrica la BVB să ofere o nouă oportunitate companiilor româneşti să acceadă finanţările de care au nevoie pentru finalizarea acestor investiţii.
►În măsura în care realizarea de investiţii în sistemul energetic nu generează şi un radament pentru cei care fac aceste investiţii, deci dacă aceste investiţii nu au un randament pozitiv se distruge valoarea.
►Suntem adepţii realizării de investiţii care au criterii de rentabilitate şi randament care să acopere cel puţin costul capital.
►Hidroelectrica are rezultate foarte bune şi un randament foarte bun a ceea ce înseamnă rentabiltatea capitalului, înseamnă că şi investiţiile pe care ea le va realiza în continuare trebuie să aibă o rentabilitate cel puţin la fel de bună. Este dificil de realizat acest lucru, dar este ceea ce compania şi managementul şi noi avem în vedere când ne uităm la aceste proiecte. Sperăm ca cei de la Hidroelctrica să se listeze la BVB.
►De aceea este important modul în care se structurează investiţiile, care este structura capitalului. Aceste elemente sunt importante în realizarea unui mix corect de organizare a unei investiţii astfel încât să se maximizeze rentabilitatea.
Daniela Bolborici, manager al departamentului de dezvoltare RET din cadrul Transelectrica
►Cea mai mare capacitate instalată în sistem este reprezentată de centralele hidroelectrice, apoi centralele pe cărbune şi hidrocarburi, iar pentru eoliene şi fotovoltaice procentele sunt de doar 15% şi 7%.
►Situaţia se păstrează şi la producţia de energie. În 2019, producţia pe centrale hidroelectrice a fost de 27%, iar pentru centrale eoliene de 11%, iar solare de 3%.
►Consumul nu s-a modificat esenţial în ultimii ani, dar România a devenit ţară importatoare în 2019 şi 2020, scăzând producţia în centralele termoelectrice.
►În planul naţional integrat sunt ţinte pentru centralele hidroelectrice de 7.500-7.600 MW instalaţi. Planul de dezvoltare al reţelei electrice de transport a fost aprobat de ANRE în decembrie 2020 pentru 2020-2029. El se actualizează la fiecare doi ani şi cuprinde proiecte pentru integrarea producţiei în centrale eoliene în zona de sud-est a României, pentru creşterea capacităţii de interacţiune, pentru creşterea siguranţei în alimentarea consumatorilor. Mai cuprinde proiecte de retehnologizare şi modernizare a staţiilor electrice de transport.
►În afară de dezvoltarea reţelelor de transport şi de distribuţie sunt necesare şi alte măsuri la nivelul sistemul energetic naţional, cum ar fi asigurarea sistemelor de frecvenţă. Sunt necesare centralele cu pornire rapidă, centrale cu pornire pe gaz.
►Consumatorii au un rol important şi sunt necesare măsuri pentru introducerea contoarelor inteligente. Digitalizarea este necasară, la fel colaborarea între operatorii de distribuţie.
►Transelectrica este pregătită să facă faţă tranziţiei, dar în prezent reţeaua de transport nu poate prelua puteri instalate suplimentare în zona de sud-est, însă se vor realiza proiecte de dezvoltare în anii următori, care vor permite integrarea centralelor regenerabile.
Ştefan Baciu, country manager SAS Romania şi Moldova
►Sunt câteva zone cheie - proiecte ce ţin mentenenţă predictivă, reliability. În zona de dimensionare a operaţiunilor şi a cererii avem proiecte în diverse companii, inclusiv în România şi în regiune pe subiectul energy report forecasting, unde prezicem cu acurateţe destul de mare cererea şi consumul de energie.
►Zona de interacţiune cu clienţii este tot mai importantă - avem iniţiative care ţin de o mai bună comunicare cu clienţii, o mai bună înţelegere a cerinţelor acestora.
►În zona de antifraudă avem proiecte pe subiecte de potenţiale furturi de energie sau pe partea de procurement.
►Ajutăm companiile şi pe zona de planificare financiară, pentru a fi în măsură să îşi planifice investiţiile astfel încât să atingă indicatori importanţi de optimizare a costurilor.
►Pornind de la date, aplicăm aceste modele matematice şi putem să furnizăm acest material decizional concret astfel încât să ajutăm companiile să luăm decizii cheie în buna funcţionare a businessului.
►Cu cât putem să prognozăm mai bine consumul de energie, cu atât ne previzionăm mai bine afacerea.
Michael Schmöltzer, chair of GIE Hydrogen Regulatory Framework Taskforce
►Cred că este greu în general să ai proiecte mari în perioade economice dificile, cum este aceasta prin care trecem. Acum există unele state care oferă subvenţii guvernamentale pentru aceste proiecte. Este foarte importantă susţinerea din partea statului. Germania are o strategie naţională de hidrogen. Dacă se vor stabili nişte ţinte politice şşi va fi un plan investiţional susţinut de reglementat de către guvern, va fi mult mai uşor.
►Focusul nostru principal acum este cum transformăm infrastructura, care este rolul ei, şi care sunt provocările pe care trebuie să le luăm în considerare.
►80% din producţia de energie vine din molecule - petrol, gaz, cărbune şi doar 20% din alte surse.
►România are un potenţial uriaş pentru energie eoliană.
►Trebuie să echilibrăm necesarul de consum cu infrastructura.
►Sunt multe iniţiative în infrastructura de hidrogen. Printre acestea se remarcă - o reţea de aproximativ 23.000 km, cu coridoare vaste, care ar conecta cea mai mare parte din Europa de Vest cu extensii între Europa Centrală şi de Est. Aproximativ 75% din acest proiect va fi reprezentat de conductele deja existente, dar reconvertite. Alături de un sistem de compresie, această reţea deja existentă ar putea acoperi circulaţia estimată de hidrogen în Europa până în 2040.
Anca Mihăilescu, casa de avocatură Ijdelea Mihăilescu
►Avem un exemplu negativ cu legea offshore gas. Ea a fost o lege care a adus impredictibilitate, care a dus la pierderea unui proiect important.
►Trebuie să avem o legislaţie corectă, previzibilă, statornică şi trebuie să informăm piaţa, consumatorii. Vestea bună este că există un proiect al ANRE pentru implementarea unei platforme online care vizează schimbarea furnizorului. Acest lucru ar trebui să se extindă la toată piaţa.
►Trebuie să avem mai multe modificări în legea energiei, cred într-un corp unitar faţă de mai multe legi, dar legea energiei trebuie modificată pentru a face loc tranziţiei.
►Noi, de exemplu, nu avem momentan legislaţie pe hidrogen. Ne trebuie o lege care să nu fie modificată în mod constant şi o legislaţie secundară care să fie implementată.
►Altă legislaţie care trebuie mai bine implementată se referă la accesarea fodurilor de la nivelul UE. România este o ţară codaşă din punctul de vedere al accesării fondurilor europene.
