♦ Evoluţia mixului de energie al României ca urmare a tranziţiei enegetice va schimba economia din temelii. Cât de pregătită este piaţa locală pentru o transformare de asemenea anvergură? Aflaţi la ZF Power Summit, 23-24 februarie.
Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie pe bază de huilă aflat în insolvenţă, a avut în 2019 pierderi de 1,1 mld. lei, la o cifră de afaceri de 250 mil. lei. Compania are 4.000 de angajaţi şi datorii de circa 6 mld. lei, dintre care peste 1,6 mld. lei către ANAF. Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a înregistrat pierderi de 863 mil. lei în 2019, la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei.
Compania are 12.900 de angajaţi. La fel ca la CEH, fără intervenţia statului, producătorul de energie nu poate ieşi singur din pierderile înregistrate.
Acesta este peisajul industriei de cărbune româneşti, care în ultimii ani a fost teritoriu de experimente de reorganizare doar pe hârtie. În ciuda tuturor memorandumurilor semnate şi a intenţiilor de a investi în proiecte verzi, nimic nu s-a mişcat. Miza electorală a fost mereu mai importantă.
Chiar şi aşa, în acest moment, România este puternic dependentă de energia produsă de aceste „găuri negre“. Ieri, de exemplu, circa 16% din tot curentul consumat venea din termocentralele pe cărbuni.
Ca pondere în capacitatea totală instalată a României, cărbunele reprezintă azi 26%. În zece ani, unele studii arată că această pondere se va reduce dramatic, până la 3%. La acel moment, după cum arată datele BloombergNEF, eolienele şi solarele vor ajunge la 50% din capacitatea instalată de producţie a României.
Cum va face România această tranziţie astfel încât să crească economic? Cum va trece de la o industrie tradiţională la una aproape de avangardă pentru piaţa locală?
Cei mai în măsură specialişti se alătură dezbaterilor ZF Power Summit pentru a găsi răspunsurile la întrebările zilei în energie.
După un an cu totul excepţional, ZF Power Summit propune în 2021 o temă care poate accelera redresarea postpandemie: cum devine tranziţia energetică noul val de creştere pentru România?
Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, cel care conduce de la cel mai înalt nivel realizarea şi implementarea Green Deal şi a directivelor care vor asigura neutralitatea climatică la nivelul anului 2050 în Uniunea Europeană, va deschide ediţia de anul acesta a ZF Power Summit.
Evenimentul va avea loc în perioada 23-24 februarie, într-un format hibrid, care va include intervenţii în exclusivitate, interviuri one on one, dar şi dezbateri online, rezultând un concept interactiv care respectă toate regulile de siguranţă impuse.
Timp de un deceniu, ZF Power Summit a adunat sute de lideri şi mii de participanţi în jurul dezbaterilor sale, a intuit tendinţe, a generat controverse şi a dovedit necesitatea discuţiilor deschise în jurul unui subiect care ne priveşte pe toţi, energia, în toate formele ei.
Cu direcţiile potrivite şi investiţiile corecte, tranziţia energetică are în ea energia de a deveni un motor de dezvoltare, după cel din auto. Va şti România să-şi joace cărţile?
Aflaţi la ZF Power Summit 2021, un eveniment cu o structură nouă, perfect adaptată actualelor condiţii.
De zece ani, totul despre energie.
