• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Supliment ZF Polonia

E.S. Maciej Lang, Ambasadorul Republicii Polone în România

Interviu. E. S. Maciej Lang, Ambasadorul Republicii Polone în România: „România este din ce în ce mai mult văzută în Polonia drept un partener de investiţii de încredere. Iar România devine din ce în ce mai prezentă în Polonia“

11 nov 2022 Autor: Bogdan Cojocaru

Războiul a devenit o realitate pentru Europa şi cu atât mai mult pentru Polonia cu cât ea se învecinează cu statul atacat, Ucraina, cu Belarus, aliatul Rusiei şi chiar cu Rusia, atacatorul. Războiul a schimbat viaţa polonezilor, perturbă mersul economiei, creează incertitudini, stârneşte frica. Cât de departe va merge Rusia? Şi cât de departe va merge Polonia pentru a-i ajuta pe ucraineni, pe care-i sprijină încă din prima zi a conflictului? Mai este loc în aceste vremuri tulburi şi pentru afaceri? La aceste întrebări răspunde într-un interviu pentru Ziarul Financiar E.S. Maciej Lang, Ambasadorul Republicii Polone în România, bun cunoscător al spaţiului fostei URSS şi al Orientului Mijlociu.

 

Cum afectează războiul din Rusia viaţa de zi cu zi a polonezului de rând?

Toţi polonezii sunt conştienţi de faptul că Ucraina luptă, de asemenea, pentru libertatea noastră, pentru libertatea întregii Europe. Nimeni din Polonia nu se îndoieşte că Vladimir Putin îşi va continua politica agresivă şi că, dacă nu va fi oprit, următoarea sa ţintă ar putea fi Polonia şi alte ţări de pe flancul estic al NATO. Sentimentul de solidaritate cu victimele brutalei agresiuni şi o înţelegere deplină a condiţiilor acestora reprezintă motivul pentru care societatea poloneză a dat dovadă de o atât de mare implicare faţă de ucrainenii care vin în ţara noastră. Aproape fiecare familie poloneză s-a alăturat în mod altruist pentru a-i ajuta pe cetăţenii din ţara vecină care fug de război, punând la dispoziţie propriile apartamente sau case sau strângând bani şi alimente, produse de primă necesitate sau îmbrăcăminte. Oameni obişnuiţi sunt pregătiţi să renunţe la anumite conforturi, sprijinind Ucraina în orice fel pot, deoarece înţeleg că acest mic sacrificiu per ansamblu îi poate salva de la sacrificii mult mai mari în viitor.

 

A stopat criza actuală ofensiva companiilor poloneze în România şi Europa de Est?

În ciuda consecinţelor pandemiei şi a urmărilor agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei, cooperarea economică polono-română este pe un trend ascendent. Conform datelor pentru primele 6 luni ale anului 2022, valoarea schimburilor comerciale reciproce a ajuns la 5,3 miliarde de euro. Exporturile din Polonia au crescut cu 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, iar importurile din România cu 19,2%. La sfârşitul lunii august 2022, în România erau înregistrate 1.468 de societăţi cu capital polonez, faţă de 1320 de societăţi la sfârşitul lunii august 2021. Acest lucru înseamnă că numărul companiilor poloneze de pe piaţa românească a crescut cu până la 11% numai în ultimul an. Pe lângă companiile alimentare, chimice sau de comerţ electronic deja existente pe piaţa românească, apar instituţii financiare specializate, fonduri de investiţii, companii fintech sau firme de imobiliare. Aceasta este o tendinţă care arată că România este din ce în ce mai mult văzută în Polonia drept un partener de investiţii de încredere. 

 

Se simte în vreun fel prezenţa businessului românesc în Polonia?

România devine din ce în ce mai prezentă în Polonia. Vinurile româneşti sunt populare de ani de zile. Recent, au început să fie apreciate produsele de design şi de lux, inclusiv bijuteriile româneşti – unul dintre cele mai mari lanţuri de bijuterii româneşti are deja mai multe magazine în Polonia. Companii româneşti de servicii din sectoarele IT şi logistică intră şi în Polonia, în căutare de noi clienţi şi oportunităţi de dezvoltare, iar acest lucru este susţinut nu doar de absorbţia şi maturitatea ecosistemului de afaceri polonez, ci şi de apropierea pieţelor vest-europene, în special de cea germană.

 

Ce face Polonia pentru îmbunătăţirea securităţii energetice proprii şi a regiunii? Ce ar trebui să facă în acest sens şi România?

Polonia şi-a diversificat sursele de energie de ani de zile şi acum este gata să devină complet independentă de aprovizionarea cu gaze din Rusia. A fost o politică conştientă, iniţiată în 2006-2007, când a fost luată decizia de a construi un terminal LNG în Swinoujscie. Eficacitatea ridicată a soluţiilor adoptate în Polonia este evidenţiată, printre altele, de faptul că din 2015 până în 2021 ponderea LNG în importuri a crescut semnificativ, ajungând anul trecut la peste 20% din totalul importurilor de gaze naturale în ţara noastră. Pe data de 1 mai anul acesta a fost lansat un interconector de gaze cu Lituania, care permite livrarea gazului în ţara noastră de la terminalul din Klaipeda. La sfârşitul lunii august a acestui an a fost finalizată conexiunea de gaze Polonia-Slovacia. La 1 octombrie, o investiţie cheie - gazoductul Baltic Pipe - a fost finalizată şi deschisă. Conducta de gaz va transporta 10 miliarde mc de gaz natural anual din zăcămintele norvegiene în Polonia. Cu toate acestea, pentru o îmbunătăţire a situaţiei este necesară şi o acţiune la nivelul UE. Şantajul rusesc cu gaz şi, într-o perspectivă mai largă, invazia ilegală a Ucrainei, arată că modelul actual al politicii energetice a Uniunii Europene trebuie reconstruit. De aceea facem apel la reforma sa şi avem nevoie şi de sprijinul României pentru aceasta. Propunerile noastre includ suspendarea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în timpul crizei sau blocarea acestuia la un anumit nivel de preţ, uniform pentru toţi. De asemenea, propunem creşterea alocărilor gratuite pentru anumite sectoare, cum ar fi generarea de căldură şi electricitate sau sectoare industriale cheie de natură strategică. În plus, propunem introducerea unui preţ maxim pentru toate gazele importate. Introducerea unor limite de preţ pentru toate gazele importate în UE şi pe piaţa angro de energie electrică este o soluţie care, potrivit Poloniei, va aduce efectul aşteptat de consumatorii din Polonia şi UE. De asemenea, solicităm reguli mai flexibile privind ajutorul public pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi crearea unui fond special al UE.

 

Cât de departe va merge Polonia în ajutarea Ucrainei şi a ucrainenilor în războiul cu Rusia şi cât de departe poate merge în descurajarea Rusiei?

Polonia îşi va continua eforturile de a ajuta Ucraina. De la începutul conflictului, autorităţile poloneze au declarat că ajutorul nostru va merge atât de departe pe cât ne-o va cere Ucraina. În fiecare zi ajungem cu ajutoare umanitare în multe oraşe şi orăşele din Ucraina. Toţi oamenii care îşi căutau un acoperiş deasupra capului în Polonia au primit adăpost şi, de asemenea, asistenţă medicală, acces la piaţa muncii şi la educaţie. În acelaşi timp, credem că un instrument eficient de sprijinire a eforturilor Ucrainei în acest război este includerea acesteia cât mai mult posibil în sfera legăturilor economice europene. Prin urmare, ne intensificăm eforturile, la fel ca România, pentru a sprijini exportul de mărfuri ucrainene. Încercăm, de asemenea, să facem Rusia cât mai slabă din punct de vedere economic, astfel încât costurile ulterioare ale războiului să devină prea mari pentru ea. De la începutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, Polonia depune eforturi pentru a impune Rusiei cele mai vaste sancţiuni posibile. Mulţumită acţiunilor noastre consecvente şi alte sectoare ale economiei ruseşti au fost restricţionate şi, drept urmare, maşina criminală a lui Putin are din ce în ce mai multe probleme. Conform solicitării noastre, a fost extinsă interzicerea exportului de produse care ar putea contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei. A fost extinsă interdicţia vânzării şi a furnizării armelor de foc şi a muniţiei şi au fost impuse restricţii suplimentare în sectorul aviatic. Vom continua să susţinem sancţiuni suplimentare pentru a creşte presiunea şi a slăbi Rusia. Eficacitatea sancţiunilor este cea mai mare atunci când toate ţările occidentale aplică împreună aceleaşi soluţii.

 

Cât de departe credeţi că va merge Rusia în războiul contra ucrainenilor?

În opinia noastră, Rusia se va opri oriunde va fi oprită militar şi economic. Polonia a prezentat acest diagnostic de ani de zile în diferite forumuri internaţionale. Relevanţa acestuia este discutată astăzi, printre alţii de preşedintele Comisiei Europene sau de prim-ministrul Finlandei. În ultimul său discurs despre starea Uniunii, Ursula von der Leyen a fost de acord cu Polonia şi cu statele baltice: „Ar fi trebuit să ascultăm vocile ridicate în cadrul Uniunii noastre: în Polonia, în statele baltice şi în ţările din Europa Centrală şi de Est. Aceste voci ne spun de ani de zile că Putin nu se va opri.“ Nimic nu confirmă mai bine corectitudinea politicii noastre decât problemele energetice descrise mai sus. Când alţii din Europa au privit Rusia ca pe un partener de afaceri, noi am ştiut că Rusia ar putea folosi resursele energetice ca instrument de şantaj. Am repetat că Nord Stream 2 este un proiect politic care ameninţă securitatea geopolitică a regiunii noastre.

 

Ce a vrut de fapt Rusia să obţină sau să demonstreze prin invazie şi ce a obţinut?

Scopul lui Putin a fost reconstruirea Imperiului Rus. În aspiraţiile sale imperiale, Putin nu a intenţionat să se oprească în Ucraina. Scopul său a fost de a testa rezistenţa întregii NATO şi de a reveni la politica sferelor de influenţă. Numai datorită curajului şi dăruirii poporului ucrainean acest plan a fost zădărnicit. Putin nu şi-a atins niciunul dintre obiectivele sale. El devine din ce în ce mai disperat, după cum o demonstrează recentele schimbări de personal, precum şi o schimbare de tactică care s-a transformat într-o intimidare brutală a populaţiei civile. Cu toate acestea, trebuie să fim conştienţi de faptul că actualul eşec militar se poate transforma într-o escaladare nemiloasă şi devastatoare. De aceea este atât de importantă mobilizarea şi solidaritatea întregii comunităţi euroatlantice în sprijinul multidimensional al Ucrainei. Rusia trebuie să se retragă necondiţionat şi să pună capăt actelor sale barbare de violenţă.

 

Cine profită cel mai mult de pe urma acestui război?

Nimeni. Acest război, ca orice alt război, aduce doar frică, suferinţă şi moarte. Suferă în special oamenii de rând. Războiul distruge tot ceea ce au reuşit să obţină până acum, şi le fură viitorul - posibilitatea unei vieţi normale şi posibilitatea de dezvoltare. De asemenea, suferim pierderi financiare sub forma creşterii costului vieţii, dar pentru poporul ucrainean aceste pierderi se numără, din păcate, în suferinţe şi vieţi omeneşti. Aceasta este o diferenţă fundamentală de care trebuie să ţinem cont.

 

Dacă ar fi un loc în România unde să vă mutaţi pentru a trăi acolo, care ar fi acesta?

Îmi este greu indic un astfel de loc. Practic fiecare colţ al României are ceva unic şi captivant. Personal, cred că unul dintre cele mai mari atuuri ale acestei ţări este enorma sa diversitate în peisagistică, culturală, istorică, etnică şi culinară. Fiecare regiune are specificul ei şi atmosfera unică, dar comune tuturor sunt, fără îndoială, marea bunăvoinţă şi deschidere a românilor, cu care mă întâlnesc pretutindeni.

 

Parteneri: