Pawel Soloch, Ambasadorul Republicii Polone în România: „Prin lansarea de programe de sprijinire a familiilor, nu facem decât să recuperăm o parte din decalajul faţă de societăţile din Europa de Vest”

Pawel Soloch a primit funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România când lumea întreagă trece prin încercări - crize economice, politice demografice şi războaie - cum multe generaţii nu au mai văzut. Alianţele se schimbă, tensiunile cresc. Polii de influenţă geopolitici se rotesc. Ce poate face Polonia în astfel de vremuri? Ce poate face România? Cooperarea regională devine mai importantă ca oricând. Unitatea familiei europene extinse este prioritară. Dar şi întărirea familiei în sensul de nucleu al societăţii. Despre aceste provocări şi probleme, dar şi despre soluţii vorbeşte într-un interviu pentru  Ziarul Financiar Ambasadorul Republicii Polone în România, domnul Pawel Soloch.

 

Avem un război în Ucraina, invadată de Rusia, Azerbaidjanul a cucerit Nagorno-Karabah, este agitaţie în Kosovo, sunt lovituri de stat în Africa, China şi SUA se provoacă una pe alta. Asistăm doar la o perioadă de agitaţie sau ne îndreptăm spre conflicte militare mai mari? Se pregăteşte Polonia pentru astfel de scenarii?

Asistăm cu siguranţă la mişcări tectonice majore în arhitectura globală de securitate. Pentru noi, ca şi pentru România, apartenenţa la NATO rămâne fundamentul şi ancora de securitate. Garanţiile sunt prevăzute de articolul 5 din tratat, dar avem în vedere şi articolul 3, care vorbeşte despre dezvoltarea capacităţii individuale şi colective de a respinge un atac armat. Referitor la acest articol, Polonia îşi măreşte cheltuielile pentru apărare. În prezent, acestea reprezintă 4% din PIB. Trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile, inclusiv pentru cele mai grave, şi să fim capabili să menţinem unitatea întregii alianţe şi o perspectivă comună de percepţie a ameninţărilor. De aici şi importanţa cooperării polono-române, cele mai mari două ţări care leagă activităţile NATO şi ale statelor de frontieră ale UE în cadrul Formatului B9. Cooperarea noastră este un element de pregătire a măsurilor comune de răspuns ale NATO la ameninţările din zona dintre Marea Baltică şi Marea Neagră. Urmărim îndeaproape activităţile îngrijorătoare ale Rusiei în regiune, inclusiv atacurile repetate ale Rusiei asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre aflate în imediata apropiere a României. Acestea dovedesc că acţiunile dăunătoare ale Rusiei au loc la diferite niveluri de intensitate. În cazul Poloniei, o astfel de ameninţare hibridă este crearea artificială de către regimul Lukaşenko a unei crize la graniţa cu Polonia, care a fost deosebit de intensă în ajunul războiului, la sfârşitul anului 2021. În acest context, în dimensiunea bilaterală, vedem un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea relaţiilor cu România în domeniul industriei de apărare. O bază solidă pentru această cooperare o reprezintă acordul de cooperare în domeniul industriilor de apărare din martie 2022. Dezvoltăm o cooperare militară directă, care se reflectă în prezenţa contingentului polonez în România şi a unităţii româneşti din cadrul eFP din Polonia.

 

Se spune că prin programul 800+ guvernul polonez devine cel mai generos din Europa cu alocaţiile pentru copii. Devine Polonia un stat providenţă? Care este locul familiei în planurile economice ale guvernului polonez? Reuşesc programele destinate familiei să îmbunătăţească situaţia demografică?

Programul 800Ă este o ajustare a programului guvernamental de sprijin pentru familiile cu copii, 500Ă, care funcţionează încă din 2016. Începând cu 2019, acest beneficiu este disponibil pentru fiecare copil în vârstă de până la 18 ani - fără niciun criteriu de venit. Acest program a contribuit enorm la îmbunătăţirea situaţiei materiale a multor familii, de exemplu, cele mai sărace dintre ele şi-au permis să meargă împreună într-o vacanţă în familie doar după introducerea acestui program. Polonia, la fel ca multe ţări din UE, se confruntă cu problema creşterii demografice. Programul 800Ă încetineşte, fără îndoială, declinul, dar nu este suficient, motiv pentru care autorităţile poloneze sunt conştiente că sunt necesare măsuri suplimentare, acestea urmând să fie luate.

 

Credeţi că guvernul polonez acordă familiei o atenţie mai mare decât alte guverne europene? 

Dreptul de a trăi într-o familie şi de a avea o familie este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Este, de asemenea, una dintre valorile pe care se bazează Uniunea Europeană. Sunt convins că politica profamilie este o prioritate de top pentru fiecare ţară din UE, iar Polonia nu face excepţie. Prin lansarea de programe de sprijinire a familiilor, nu facem decât să recuperăm o parte din decalajul faţă de societăţile din Europa de Vest în această privinţă.

 

În ultima vreme au existat mai multe dezacorduri între Varşovia şi Bruxelles sau între Varşovia şi Berlin. Care mai este locul Poloniei în familia europeană şi cum percepe Polonia familia extinsă europeană?

Într-adevăr, au existat unele chestiuni controversate în relaţiile cu Bruxelles-ul şi Berlinul. Totuşi, acestea nu ar trebui să fie exagerate. Din perspectivă strategică pe termen lung, Polonia rămâne o ţară importantă în UE datorită potenţialului său. Suntem un membru activ şi important al formatelor regionale: Grupul de la Visegrad, Iniţiativa Celor Trei Mări, Formatul B9. Germania, fiind cea mai mare ţară din UE şi aliatul nostru în NATO, este unul dintre partenerii noştri economici şi politici cheie. La rândul său, Polonia, alături de Franţa, este cel mai important vecin al Germaniei, ceea ce s-a reflectat în iniţiativa Triunghiului de la Weimar, care reuneşte cele trei ţări. Trebuie amintit că în ultimii doi ani Polonia a jucat un rol principal în modelarea poziţiei UE, NATO şi, mai larg, a ţărilor occidentale în ceea ce priveşte politica de securitate, în special faţă de războiul din Ucraina. Încă din primele luni ale războiului, alături de Statele Unite şi Regatul Unit, am fost şi rămânem principala ţară care a oferit asistenţă pe toate planurile Ucrainei, atât din punct de vedere umanitar, cât şi militar. Conform evaluărilor Washington Post, 80% din ajutorul acordat Ucrainei trece prin Polonia.

În dimensiunea regională şi având în vedere războiul în desfăşurare, cooperarea în cadrul formatului B9, în care Polonia şi România joacă un rol principal, este de importanţă strategică pentru asigurarea securităţii flancului estic al NATO şi UE.

Iniţiativa Celor Trei Mări, în care, din nou, Polonia şi România reprezintă state-cheie, are o importanţă similară în asigurarea securităţii economice în cadrul UE. Creşterea conectivităţii nord-sud în Europa Centrală şi de Est în domeniile energiei, transporturilor şi digitalizării va contribui la consolidarea coeziunii în cadrul UE şi la reducerea disparităţilor de dezvoltare regională. 3SI poate juca un rol important în viitoarea reconstrucţie a Ucrainei, lucru care a avut un puternic ecou la recenta conferinţă Rebuilding Ukraine de la Bucureşti.

După cum arată sondajele de opinie, polonezii sunt una dintre cele mai implicate societăţi faţă de ideea de integrare europeană. Acesta este motivul pentru care Polonia sprijină dezvoltarea integrării europene prin extinderea UE pentru a include regiunea Balcanilor de Vest, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Extinderea UE va fi cea mai bună dovadă a forţei şi a eficacităţii valorilor europene.

​

Cum a schimbat războiul din Ucraina relaţiile “de familie” ale Poloniei cu vecinii şi cu alte ţări din UE şi din afara Uniunii?

Atitudinea faţă de războiul din Ucraina şi gradul de implicare în stoparea agresiunii ruseşti au devenit un criteriu fundamental pentru noi în relaţiile noastre atât cu partenerii noştri din UE, cât şi cu aliaţii din NATO şi alte ţări. Unul dintre obiectivele Rusiei a fost acela de a provoca o creştere a diviziunilor în cadrul UE, ceea ce ar duce, în consecinţă, la o slăbire a solidarităţii europene, a eficacităţii şi a determinării de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva imperialismului rusesc. La aproape doi ani de la începutul agresiunii ruse, este evident că regiunea noastră, în ciuda unor diferenţe, a reuşit să reziste acestei ameninţări şi, în ceea ce priveşte chestiunea strategică a asistenţei acordate Ucrainei, vorbim pe o singură voce. Acest lucru este evidenţiat, de exemplu, de comunicatul comun al B9 înainte de recentul summit NATO de la Vilnius. Acest lucru poate fi văzut şi în cooperarea ţărilor din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări. Vedem că după izbucnirea războiului, unele procese care vizau o integrare mai profundă a regiunii noastre s-au accelerat. Acesta este cazul, de exemplu, în sectorul energetic, deoarece odată cu izbucnirea războiului, diversificarea aprovizionării cu gaze a devenit o problemă urgentă. De exemplu, discutăm cu vecinii noştri din sud despre perspectivele utilizării terminalelor de gaz plutitoare poloneze de tip FSRU pentru transportul GNL. Anul trecut am lansat un conector de gaz cu Lituania.  Lucrăm la sincronizarea reţelei noastre de electricitate cu statele baltice prin aşa-numitul Harmony Link. Ne dezvoltăm infrastructura rutieră şi feroviară, de exemplu prin construirea Via Carpatia şi Rail Baltica. În urma războiului din Ucraina, cooperarea noastră cu vecinii şi cu ţările care împărtăşesc aceleaşi valori pe care se bazează Europa democratică s-a intensificat. De asemenea, Iniţiativa Celor Trei Mări rămâne crucială în contextul viitoarei aderări la UE a Ucrainei şi a Republicii Moldova. Este vorba, în primul rând, de asistenţa pe care regiunea noastră o poate oferi pentru reconstrucţia şi refacerea ambelor ţări, precum şi pentru dezvoltarea unor standarde care să conducă la integrarea lor rapidă în Uniune.

 

Au oprit sau au frânat criza energetică şi inflaţia ofensiva companiilor poloneze în Europa şi în România? A schimbat în vreun fel războiul din Ucraina această expansiune (poate că afacerile poloneze care s-au concentrat pe piaţa ucraineană înainte de război s-au reorientat spre pieţe mai liniştite, cum sunt cele din Europa de Est, inclusiv  România)?

Cu siguranţă, criza energetică sau inflaţia ridicată au un impact asupra stării economiei europene. Cu toate acestea, economia poloneză are baze excepţional de solide, care, în comparaţie cu alte ţări europene, s-au dovedit a fi foarte rezistente la crizele din ultimii ani. Pe de altă parte, războiul din Ucraina nu pare să fi afectat în mod deosebit direcţiile de activitate ale companiilor poloneze. Dezvoltarea companiilor poloneze pe piaţa românească este un proces care se desfăşoară de ani de zile şi are un potenţial uriaş şi motive obiective, independent de războiul din Ucraina.

Companiile poloneze sunt din ce în ce mai prezente pe piaţa românească. Exemple recente în acest sens includ victoria PESA Bydgoszcz în licitaţia pentru achiziţionarea de trenuri electrice pentru căile ferate române, care poate ajunge la o valoare totală de până la 475 milioane euro, sau intrarea băncii PKO BP pe piaţa românească.

În ciuda crizelor provocate de pandemia COVID-19 şi, ulterior, de războiul din Ucraina, valoarea schimburilor noastre comerciale reciproce continuă să crească şi a ajuns la 10,94 miliarde de euro în 2022. Exporturile din Polonia au crescut cu până la 21% faţă de anul precedent, iar importurile din România cu 17,6%.

 

În urmă cu nu mulţi ani asistam la inundarea pieţei româneşti cu mere poloneze. Mai sunt merele simbolul exporturilor Poloniei? Aţi găsit în România mere mai bune decât în Polonia?

Într-adevăr, merele poloneze au, pe bună dreptate, un brand foarte puternic în întreaga lume, inclusiv în România. Motivul este tradiţia excepţional de bogată în cultivarea merelor şi clima favorabilă. Merele din regiunea Grójec au o foarte bună reputaţie. Această zonă este numită „cea mai mare livadă din Europa”, iar istoria ei datează din secolul al XVI-lea şi din activităţile reginei Bona Sforza.

Românii mănâncă statistic foarte multe mere, aproximativ 28 kg pe an. Acest apetit poate fi satisfăcut doar de Polonia, fiind cel mai mare producător de mere din Europa. Merele româneşti reprezintă şi ele cele mai înalte standarde de calitate. La întrebarea care mere sunt mai bune, cele poloneze sau cele româneşti, permiteţi-mi să apelez la tăcerea diplomatică.

 

Unde v-aţi stabili dacă ar fi să rămâneţi toată viaţa în România?

Nu am avut încă timp să cunosc toată România. Peste tot pe unde am fost până acum, am admirat frumuseţea acestei ţări. Bucureştiul este un oraş neobişnuit, foarte special, în sensul pozitiv al cuvântului. Bucureştenii, ca şi românii în general, sunt extrem de prietenoşi în contactele directe. Este foarte bine să trăieşti aici şi să te bucuri de farmecul acestui oraş cu totul special. Dar vara, din cauza temperaturilor ridicate, aş prefera cu siguranţă un loc în frumoşii munţi ai României.