♦ Ce se află la numai 120 de kilometri de Berlin, 280 de kilometri de Copenhaga sau 370 de kilometri de Praga? ♦ Răspunsul nu este tocmai la îndemână, dar merită din plin aflat ♦ Este vorba despre oraşul polonez Szczecin, care este mai aproape de trei capitale diferite decât de Varşovia. Faptul că este foarte bine conectat cu alte oraşe poate că ar fi un prim motiv pentru o scurtă călătorie în Szczecin, dar nu este singurul şi nici cel mai important ♦ De ce? Pentru că Szczecin arată că printr-o abordare inteligentă şi acţiuni susţinute un fost oraş industrial puţin cunoscut se poate transforma într-unul cu 1 milion de turişti pe an ♦ Acestea au fost ingredientele.
Pentru o şi mai bună localizare pe hartă, Szczecin se află la circa 65 de kilometri de Marea Baltică şi la 450 de kilometri de Varşovia. Ceea ce este însă destul de interesant este că mai degrabă ajungi în Szczecin dacă eşti într-o vizită în Berlin, cele două oraşe fiind conectate cu trenuri rapide şi dese în ambele sensuri.
„Suntem un oraş cu 400.000 de locuitori care atrage acum circa un milion de turişti anual”, spune Szymon Maksymiuk, specialist pe turism din Szczecin. Dar lucrurile nu au stat mereu aşa, pentru că mulţi ani Szczecin s-a aflat într-o criză de identitate, lucru valabil pentru multe oraşe industriale. În cazul Szczecin autorităţile locale au identificat din timp nevoia unui branding urban, dar spre deosebire de alte cazuri, eforturile în imagine şi marketing au fost dublate de investiţii cât se poate de reale în dezvoltarea arhitecturii oraşului, în integrarea activelor industriale în urbanitatea contemporană, dar mai ales în infrastructură.
Credit foto: Radek Kurzaj
„Eram doar un oraş care a fost odată german, apoi a fost polonez, dar care nu avea o personalitate. Aici avem cea mai înaltă catedrală din Polonia şi cel mai mare cimitir, al treilea din Europa. Tot aici este al doilea cel mai vechi cinematograf din Europa. Aveam câteva lucruri, dar întrebarea era cum ajungem să le vindem, să atragem turişti aici.”
Szymon Maksymiuk, specialist pe turism din Szczecin
„Eram doar un oraş care a fost odată german, apoi a fost polonez, dar care nu avea o personalitate. Aici avem cea mai înaltă catedrală din Polonia şi cel mai mare cimitir, al treilea din Europa. Tot aici este al doilea cel mai vechi cinematograf din Europa. Aveam câteva lucruri, dar întrebarea era cum ajungem să le vindem, să atragem turişti aici”, spune Szymon Maksymiuk. Astfel, în 2008, Szczecin începe să se promoveze sub denumirea de The Floating Garden 2050 (Grădina Plutitoare 2050), denumire care îmbină atributele naturale ale oraşului cu aspiraţiile sale pe termen lung de a deveni cât se poate de prietenos cu mediul. Iar din acest obiectiv face parte inclusiv managementul energetic al oraşului.
„Avem propria noastră producţie de energie, tot necesarul pentru iluminatul stradal vine din energia obţinută din arderea deşeurilor, iar o treime din tramvaiele din Szczecin sunt alimentate tot din această sursă. Pe viitor ne dorim să construim un parc solar de 30-40 MW, să ne implicăm pe partea de stocare a energiei, dar şi să susţinem partea de proiecte solare pe acoperişurile clădirilor”, spune Rafal Ksiezopolski, responsabil pentru zona de strategie energetică a oraşului.
Credit foto: Szymon Maksymiuk
Aceste eforturi sunt făcute pentru a proteja moştenirea naturală pe care Szczecin o are. „Circa 41% din suprafaţa oraşului este acoperită cu verdeaţă şi 23% cu apă, de aceea este denumit Grădina Plutitoare (The Floating Garden). Sunt mai bine de 250 de kilometri de canale perfecte pentru sporturile de apă. Totodată, am organizat o plajă urbană în centrul oraşului”, descrie Szymon Maksymiuk câteva dintre acţiunile făcute.
Astfel, The Floating Garden 2050 este de fapt un sumar al abundenţei naturii din Szczecin. „Ideea este să nu pierzi din vedere comoara naturală atunci când te gândeşti la dezvoltarea pe termen lung. Pornind de la acest lucru, în linie cu conceputul gradinii plutitoare, Szczecin îşi doreşte să combine caracteristicile unui oraş în care îţi face plăcere să trăieşti, dar care este în acelaşi timp o metropolă modernă fără a deveni copleşitoare”, se arată pe site-ul www.szczecin.eu, unde este explicată strategia de brand a oraşului. Iar farmecul stă exact în găsirea acestui echilibru, Szczecin având acea energie bună a unui oraş mare, dar care te lasă să respiri prin dezvoltarea armonioasă faţă de mediul înconjurător. Caracterul de metropolă îi este dat de câteva proiecte, unul dintre cele mai spectaculoase fiind cel al Filarmonicii din Szczecin. „Cred că este necesar să ai un fel de architectural punch, să atragi atenţia printr-un obiectiv, iar în cazul nostru a fost proiectul filarmonicii care s-a deschis în 2014”, explică Szymon Maksymiuk. Ideea de a construi o clădire nouă pe locul vechii săli de concerte a oraşului a apărut în 2004 în contextul în care chiar muzicienii din oraş cereau un spaţiu mai nou şi mai modern.
„Avem propria noastră producţie de energie, tot necesarul pentru iluminatul stradal vine din energia obţinută din arderea deşeurilor, iar o treime din tramvaiele din Szczecin sunt alimentate tot din această sursă. Pe viitor ne dorim să construim cu parc solar de 30-40 MW, să ne implicăm pe partea de stocare a energiei, dar şi să susţinem partea de proiecte solare pe acoperişuriele clădirilor.
Rafal Ksiezopolski, responsabil pentru zona de strategie energetică din Szczecin
Credit foto: Szymon Maksymiuk
Primăria din Szczecin a primit 40 de oferte din partea unor birouri de arhitectură internaţionale, dar propunerea câştigătoare a venit de la studioul Barozzi/Veiga din Barcelona. Clădirea aminteşte de forma unor blocuri de gheaţă ascuţite, încă de la început fiind considerată unul dintre cele mai interesante proiecte de investiţii din Polonia. Filarmonica iese în evidenţă prin liniile ascuţite, dar cumva se integrează perfect în peisaj, „topindî cumva toate accentele neo-gotice din jur. Clădirea are patru etaje, sala principala putând găzdui circa 1.000 de spectatori într-o acustică impresionantă.
Dar acesta nu este singurul architectural punch din Szczecin. O altă investiţie este cea realizată în Centrul Martitim de Ştiinţe, un muzeu dedicat experimentelor fizice, cu accent pe apă, care este amplasat în zona industrială a oraşului, integrându-se perfect printre foste hale, macarale sau vapoare. De altfel, chiar lângă Centrul Maritim sunt cele trei macarale galbene foarte populare în oraş, un alt indiciu că transfomarea industrială este posibilă. Vechile macarale au fost recondiţionate iar acum au chiar o denumire nouă, crane-o-saurus, un joc isteţ de cuvinte între englezescul crane (macara) şi dinozaurii care chiar şi acum stârnesc fascinaţii.
Credit foto: Bartek Barczyk
Dincolo de aceste atracţii, celelalte aproape de 60 de puncte de interes din oraş sunt atent marcate şi incluse în trasee care te poartă uşor prin oraş, de la o destinaţie la alta. În plus, unul dintre cele mai importante evenimente din Szczecin este Regatta, parada marilor corăbii, care va avea loc anul viitor în perioada 2-5 august şi care pare a fi de neratat.
Această transformare, dincolo de atragerea acelui milion de turişti, a mai avut un efect, semn că dacă sunt atent gândite şi sprijinite de investiţii concrete, foste oraşe industriale au şanse reale de a deveni relevante inclusive pentru locuitorii lor.
„Vedem acum cum locuitorii de aici nu mai sunt la fel de grăbiţi să plece din Szczecinî, a mai completat Szymon Maksymiuk.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE