Analiză. Comerţul tradiţional mai numără astăzi doar 38.000 de magazine, de patru ori mai puţine decât acum 25 de ani. Mai există vreo şansă de relansare a segmentului?

♦ Tot mai multe voci spun că acest tip de comerţ este vital pentru economia locală ♦ România este ţara din Europa cu cea mai mare pondere a populaţiei care trăieşte în rural, peste 50% ♦ În satele şi comunele României, Profi este singura reţea modernă cu prezenţă semnificativă, în rest acesta este terenul de „luptă“ al comerţului tradiţional ♦ Reprezentanţii Profi spun că deschiderea de magazine moderne în astfel de localităţi înseamnă, de fapt, preţuri mai mici, deci un avantaj pentru consumator ♦ Pentru producători şi distribuitori, dezvoltarea comerţului modern înseamnă însă o forţă de negociere mult mai mare în mâna a doar câteva reţele.

România mai are astăzi doar 38.000 de magazine tradiţionale, cu 2.000 mai puţine decât în 2021, cu 19.000 mai puţine decât în 2017 şi aproape de două ori mai puţine decât în 2013, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Market Vector. Numărul de jucători din această industrie scade an de an, iar principalul motiv pentru care chioşcurile şi micile magazine trag obloanele îl reprezintă competiţia acerbă venită dinspre marii retaileri, acele reţele moderne care deschid anual 300-400 de unităţi. Este vorba, în special, de magazine de proximitate moderne.

Comerţul tradiţional autohton a început să piardă teren în a doua jumătate a anilor ’90, când reţele precum Billa începeau să îşi pună România pe hartă. Treptat, au apărut Carrefour, Mega Image şi alţii. Astăzi, pe plan local sunt 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, proximitate modernă şi cash&carry.

Spre comparaţie, în 1996, când Metro deschidea primele magazine angro moderne în România, aici existau doar vreo 150.000 de chioşcuri. Acestea erau clienţii Metro. Astăzi mai sunt de patru ori mai puţini astfel de jucători.

„Expansiunea retailului modern, dar şi a reţelelor locale (precum Paco Supermarkets, Annabella şi Diana – n. red.) îşi pune amprenta an de an asupra comerţului tradiţional. Dacă ne referim strict la magazinele alimentare independente, fără benzinării şi reţele locale, la final de 2022 mai erau în jur de 38.000 de puncte de vânzare. Spre comparaţie, comerţul tradiţional cumula puţin peste 40.000 de magazine alimentare independente în 2021, în timp ce universul număra în jur de 57.000 de puncte de lucru în 2017, în scădere de la aproape 70.000 în 2013“, spune Simona Stoica, client service director la Market Vector. În acest context, tot mai multe voci spun că acest tip de comerţ este vital pentru economia locală.

„Afacerile independente continuă să aibă un rol important în societate şi ele trebuie încurajate, atât pentru rolul lor în economie, cât şi pentru beneficiile pe care le aduc în comunităţi“, afirmă Adrian Ariciu, CEO al Metro România.

Comerciantul a lansat în acest scop în România în 2012 reţeaua de magazine în franciză LaDoiPaşi, care a ajuns în prezent la 2.000 de unităţi. Mai mult, oficialii Metro anunţă că ţintesc 2.500 de magazine până la final de 2024. Magazinele LaDoiPaşi nu sunt deţinute de nemţi, ci de francizaţi. Totuşi, Metro vine cu o serie de iniţiative de marketing şi cu programe de creştere a vânzărilor menite să ajute comerţul tradiţional să reziste. Indirect, şi businessul Metro creşte ca urmare a dezvoltării LaDoiPaşi, aceste magazine independente fiind clienţii grupului german.

România este ţara din Europa cu cea mai mare pondere a populaţiei care trăieşte în rural, peste 50%. În satele şi comunele României, Profi este singura reţea modernă cu prezenţă semnificativă, în rest acestea sunt terenul de „luptă“ al comerţului tradi­ţio­nal. Reprezentanţii Profi spun că deschiderea de maga­zine moderne în astfel de localităţi înseamnă, de fapt, preţuri mai mici, deci un avantaj pentru consumator. Pentru producători şi distribuitori, dezvoltarea comerţului modern înseamnă însă o forţă de negociere mult mai mare în mâna a doar câteva reţele.

„Comerţul modern, adică marile lanţuri de supermagazine internaţionale, are o pondere în piaţa totală de bunuri de larg consum de circa 70%, contribuind prin expansiune la globalizarea accelerată a domeniului şi la dispariţia multor IMM-uri din sector“, spune Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, care adună aproape 40 de firme cu afaceri cumulate de 1,5 mld. euro anual. Această asociaţie lu­crează cu micii comercianţi, mai puţin cu marile reţele care au, de multe ori, relaţii directe cu producătorii.

„Guvernul trebuie să acorde prioritate (...) magazinelor independente de marile lanţuri globale, deoarece IMM-urile au cel mai mare impact pozitiv în dezvoltarea economiei din orice ţară civilizată şi, în acelaşi timp, prin fragilitatea condiţiilor economiei globale sunt sunpuse la risc major de falimente.“

Într-adevăr, datele de la Market Vektor arată că din totalul vânzărilor de bunuri de larg consum, comerţul tradiţional mai mănâncă doar 33%, o pondere mai mică decât în anii anteriori. Mai mult, în Bucureşti, aceste magazine nu mai au nici 20% din vânzări.

„Comerţul tradiţional este încă prezent în toate zonele ţării, dar ponderea s-a redus în marile oraşe pe măsură ce reţelele locale şi cele internaţionale s-au extins. Totuşi, în mediul rural, comerţul tradiţional reprezintă în continuare principalul canal de vânzare, deşi formatele de proximitate ale marilor reţele sunt tot mai prezente şi în aceste zone“, explică Simona Stoica de la Market Vector.

Călin Costinaş, deputy CEO al Profi, afirma recent că în momentul în care reţeaua a deschis primele unităţi în rural, acum circa 5-6 ani, preţul pe care îl oferea la ulei era de trei ori mai mic decât al magazinelor locale. Diferenţa venea chiar din forţa de negociere a marilor retaileri. Ei cumpără volume mari şi primesc preţuri mai mici la schimb de la producători. Mai mult, vând cu marje mai mici, obţinând profitul din volume. Micii comercianţi nu pot face asta. În acest context, ce şanse de redresare are comerţul tradiţional?

„Pandemia a <<revigorat>> pentru o perioadă comerţul tradiţional, consumatorii alegând tot mai mult să îşi facă shoppingul în proximitate, mai ales ca urmare a restricţiilor impuse“, explică Simona Stoica. Apoi, au venit războiul şi inflaţia care au afectat în egală măsură ambele canale – comerţ tradiţional şi modern. Preţurile tot mai mari au redus apetitul de consum peste tot.

După ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, viitorul pare tot mai imprevizibil.

„Cu siguranţă vom asista în continuare la reducerea numărului de magazine tradiţionale. Cele care vor rezista sunt cele care vor pune accent pe specializare. Observăm deja acest trend în piaţă, unii comercianţi pariază pe specializare profitând de apetitul consumatorilor pentru produse locale, apetit care s-a dezvoltat mult în pandemie.“