Analiză. În ce măsură a schimbat inflaţia comportamentul de consum al românilor când vine vorba de achiziţiile de bunuri de valoare mare, precum electro-IT şi mobilă?

♦ Piaţa de electronice, electrocasnice, IT şi telecom a crescut anul trecut cu 8,2% în valoare, dar a scăzut cu 4,2% în volum, arată datele companiei de cercetare de piaţă GfK ♦ Vânzările s-au apropiat de 5 mld. euro, conform estimărilor ZF ♦ Bunurile de valoare mai mare, precum cele de tip electro-IT şi mobilă, sunt considerate investiţii ♦ De aceea, în crize vânzările de astfel de articole sunt, de regulă, printre cele mai afectate ♦ Care e situaţia astăzi pe aceste pieţe?

„În prezent, clienţii sunt foarte atenţi la modul în care îşi alocă bugetul personal şi îşi doresc să aibă posibilitatea unei gestionări eficiente şi predictabile a acestuia“, spune Adelina Badea, CEO al Mobexpert, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de mobilier, grupul având atât producţie, cât şi retail propriu.

Această prudenţă în consum a început să se observe încă din 2022, an când inflaţia şi-a arătat pentru prima dată colţii. Preţurile pentru toate bunurile şi serviciile au început să crească accelerat, în timp ce salariile, de multe ori, nu au ţinut pasul.

În vremuri dificile din punct de vedere economic, produsele de valoare mai mare, cele percepute drept investiţii, sunt primele tăiate de pe listă. Aşa s-a întâmplat şi în criza din 2009-2010, când piaţa electro-IT din România a pierdut rapid jumătate din valoare.

Acum, situaţia e totuşi diferită. Pe de-o parte, puterea de cumpărare a românilor a crescut faţă de acum circa 15 ani. Pe de alta, economia şi mediul de business sunt într-un alt moment.

În aceste condiţii, piaţa de electronice, electrocasnice, IT şi telecom a crescut anul trecut cu 8,2% în valoare, dar a scăzut cu 4,2% în volum, arată datele com­paniei de cercetare de piaţă GfK. Avansul a fost susţinut doar de scumpiri, pe când românii au devenit prudenţi în achiziţii. Vânzările de electro-IT s-au apropiat totuşi de 5 mld. euro, potrivit estimărilor ZF.

„Conform studiilor pe care le-am realizat recent, peste 50% dintre clienţi îşi bazează decizia de cumpărare pe preţ. Spre com­paraţie, în 2020 procentul era de sub 35%. Este vizibilă aplecarea spre eficienţă şi nevoie, în dauna confortului. Cu toate acestea, când vine vorba de produsele hi-tech (smartphone-uri scumpe, console, televizoare OLED), clienţii sunt dispuşi să investească mai mult. De aceea, chiar în acest context de maximă atenţie asupra modului în care ne cheltuim banii, anumite branduri cresc exponenţial“, spune Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco, al doilea cel mai mare jucător din retailul electro-IT.

Datele GfK arată că în 2022 vânzările de produse telecom (aici fiind incluse smartphone-urile) au crescut cu 21% versus anul anterior. Pe poziţiile următoare în topul evoluţiilor se găsesc categoria foto (plus 15%) şi IT-ul cu plus 5%. La polul opus, două categorii mari sunt pe minus – electronicele şi electro­casni­cele mari, fiecare cu un declin de 2%. Evoluţia se referă la vân­zările în valoare, raportate în euro.

Şi în interiorul fiecăreia dintre aceste categorii mari sunt discrepanţe majore. Spre exemplu, anul trecut vânzările de friteuze au crescut cu peste 50%, în timp ce cele de perii şi plăci de păr, core wearables (precum smartwatch-uri) şi miniboxe portabile au raportat fiecare un avans de peste 30%. La polul opus, cele mai slabe evoluţii au fost înregistrate la congelatoare, storcătoare de fructe, tastaturi şi cuptoare.

„Vânzările mai scăzute ale congelatoarelor, dar şi ale tastaturilor sunt corelate cu volumele ridicate achiziţionate în perioada pandemică, când aceste categorii au înregistrat creşteri accelerate. Prin urmare, comparând 2022 cu perioada anterioară, volumele nu au mai fost la acelaşi nivel“, explică Ruxandra Banu, customer success manager Market Intelligence, GfK România.

Astfel, datele arată că piaţa a avut evoluţii puternic diferite de la un segment la altul. Raul Filip, directorul de achiziţii al Altex România, liderul retailerului electroIT, completează spunând că cel mai puternic au fost afectatele produsele cu cele mai mici preţuri (cele din categoria entry), dat fiind că şi cumpărătorii lor au fost cei care au suferit cel mai mult din cauza inflaţiei, a dobânzilor mai mari la credite, a preţului utilităţilor. Astfel, aceşti români au suferit cel mai puternic declin al puterii de cumpărare.

„Clienţii sunt atenţi la valoarea produsului, la beneficiile pe care acestea le aduce în viaţa de zi cu zi. Am observat o atenţie sporită asupra produselor care înglobează tehnologie, care îi ajută pe oameni să-şi diminueze costurile vieţii sau care îi ajută în activitatea de zi cu zi. În industria în care activăm, nu am observat ca românii să renunţe la o categorie anume, ci se documentează mai bine despre beneficii şi calitate înainte să facă o investiţie. Am identificat o încetinire a intenţiei de a schimba tehnologia în segmentul clienţilor cu venituri mici.“

Alte argumente importante în procesul de achiziţie sunt preţul, gama de articole, serviciul de livrare, cel de instalare, garanţiile extinse şi finanţarea/ posibilitatea achiziţiilor în rate, spun jucătorii din domeniu.

Ce urmează pentru această piaţă a produselor cu valoare mai mare, fie că e vorba de mobilier, frigidere sau televizoare? Există optimism în rândul executivilor din domeniu, dar şi prudenţă.

„Lipsa predictibilităţii, specifică acestei perioade, ne determină să revizuim bugetele mult mai frecvent. Dacă în trecut puteam discuta de bugete stabilite anual, acum acestea sunt revizuite trimestrial şi, în anumite situaţii, chiar lunar. În aceste condiţii, estimări viabile sunt extrem de greu de făcut“, spune Adelina Badea de la Mobexpert.

În contextul actual al pieţei, ea estimează o evoluţie bună a segmentului de decoraţiuni pentru casă, deoarece cu ajutorul acestor articole se pot realiza acele modificări care dau un aer nou ambientului, fără investiţii substanţiale.

„Totodată, dat fiind accesul dificil la creditare din această perioadă, ne aşteptăm la creşterea interesului dezvoltatorilor imobiliari, dar şi al clienţilor persoane fizice pentru mobilarea şi decorarea imobilelor pentru a fi închiriate.“

În ceea ce priveşte piaţa de electroIT, Raul Filip de la Altex România afirmă că primele luni ale anului indică o evoluţie stabilă, dar diferită la nivel de categorii de produse, o situaţie similară celei din 2022.

„În funcţie de evoluţia costurilor familiilor şi a puterii de cumpărare, precum şi în funcţie de starea emoţională a românilor, stare afectată de războiul din Ucraina, de pieţele financiare internaţionale, piaţa ar putea avea o evoluţie pozitivă în a doua jumătate a anului. Contează să nu aveam incidente grave la nivel mondial sau local.“

Executivul adaugă că evoluţia pieţei de consum este strâns legată şi de îngrijorările cetăţenilor, de preocupările lor, de încrederea lor în sistemele macroeconomice.

La rândul său, Dragoş Sîrbu confirmă faptul că încrederea consumatorilor în economie şi în viitor e crucială.

„Piaţa va creşte în continuare ca valoare, probabil între 3 şi 5%, poate chiar 8% într-un scenariu mai optimist. Depindem foarte mult de evoluţia încrederii consumatorilor (a se vedea agitatiile pe pieţele bancare americană şi elveţiană) şi de jocul inflaţie/ dobândă, respectiv de apetitul autorităţilor publice pentru înfrânarea consumului şi a inflaţiei prin creşterea dobânzilor la credite.“

Chiar şi în acest context companiile continuă investiţiile şi dezvoltarea operaţiunilor.