Analiză. Încotro se îndreaptă comerţul alimentar online odată cu revenirea oamenilor în magazinele fizice? Spre borna de 1 mld. euro

♦ Pandemia de COVID-19 a adus un boost semnificativ comerţului online din România şi din întreaga lume ♦ Deşi acest canal de vânzări era deja unul important pentru anumite segmente din comerţ, precum cel de electro-IT sau modă, el a explodat când vine vorba de retailul alimentar ♦ Ce se întâmplă însă cu segmentul în prezent?

Românii cheltuie anual circa 500 de milioane de euro pentru a-şi cumpăra bunuri de larg consum din mediul online, acest canal de vânzări ajungând să reprezinte 2% din totalul comerţului cu dominantă alimentară, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor din piaţă.

Spre comparaţie, acum doi ani, în pandemie, un moment propice pentru magazinele virtuale, cota de piaţă era de 1%, semn că românii au continuat să cumpere online bunuri FMCG.

„Cota de piaţă a canalului online în total vânzări FMCG se apropie de 2%. Comerţul online a avut o evoluţie ascendentă în principal pe fondul demersurilor de dezvoltare şi al investiţiilor efectuate de jucători, atât retailerii tradiţionali prezenţi deja pe piaţă (unii dintre aceştia

şi-au extins amprenta/ lista localită­ţilor în care oferă posibilitatea de pla­sare comenzi şi asigură livrarea acesto­ra), cât şi companii nou in­trate cu prezenţă exclusiv în online care au reuşit să îşi scaleze activi­tăţile (chiar dacă pentru moment îşi con­centrează atenţia doar pe zona Bucureşti-Ilfov)“, spune Szabolcs Nemes, managing partner al companiei de analiză şi consultanţă Roland Berger România.

Una dintre companiile nou intrate care au mizat exclusiv pe online este Sezamo, un brand originar din Cehia, dar care s-a extins treptat şi dincolo de graniţele ţării.

„Sezamo s-a lansat în România anul trecut, pe 18 octombrie, aşa că nu putem face analiză comparativă pe brand. La nivel de industrie însă, putem spune că pandemia a accelerat puternic canalul retailului alimentar online şi a facilitat intrarea pe piaţă a jucătorilor din acest domeniu. Ce vedem din experienţa celorlalte ţări din grup este că majoritatea clienţilor care au utilizat retailul alimentar online în pandemie şi-au păstrat obiceiurile de consum şi au rămas fideli acestui tip de cumpărături datorită sortimentului bogat şi timpului câştigat“, spun reprezentanţii Sezamo. Despre România, ei adaugă că în cele două luni şi jumătate de prezenţă de anul trecut au livrat 60.000 de comenzi către 20.000 de clienţi.

În acest context, când vine vorba de cota de piaţă a online-ului în comerţul alimentar local, reprezentanţii Sezamo se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 4% la final de 2023, faţă de circa 2% la finalul lui 2022.

„Online-ul este în continuă dezvoltare, este loc de creştere. Acesta este şi motivul pentru care Sezamo rămâne deocamdată doar în Bucureşti şi judeţul Ilfov, pentru că piaţa are potenţial foarte mare.“

Ţinând cont că astăzi comerţul de alimente, băuturi, produse de îngrijire personală şi îngrijire a locuinţei este estimat la 25 mld. euro, rezultă că în curând online-ul ar putea ajunge borna de 1 mld. euro. Mai mult, estimările Sezamo indică o dublare a vânzărilor de profil într-un an. Într-adevăr însă, în România, ponderea canalului e încă mică prin comparaţie cu alte pieţe.

„Ne aşteptăm ca evoluţia pozitiva a canalului online să continue. Zona Bucureşti-Ilfov prezintă un potenţial doar parţial exploatat până acum şi, în acelaşi timp, ambiţiile jucătorilor tradiţionali de expansiune/ dezvoltare a canalului online în restul ţării vor continua să impulsioneze comerţul virtual“, confirmă şi Szabolcs Nemes. Totuşi, optimismul său e mai temperat când vine vorba de ritmul de creştere.

„Pe termen scurt-mediu este posibil să vedem o uşoară încetinire a creşterii faţă de ritmul din ultimii doi ani, dar chiar şi în aceste condiţii cel târziu în anul 2025 preconizam să depăşim pragul de 4%.“

Spre comparaţie, media ponderii canalului online în total comerţ alimentar se situează în jurul valorii de 8% în Europa de Vest, în timp ce în Marea Britanie, ţara cu rata de adopţie a canalului online cea mai avansată la nivel mondial, penetrarea acestuia este de 17% în total piaţă, arată datele Roland Berger.

Dacă în pandemie comerţul online a fost, cu siguranţă, marele câştigător, în contextul actual, marcat de inflaţie şi prudenţă în consum, care sunt avantajele acestui segment? Dar dezavantajele?

„Este adevărat că, pentru noi, pandemia a însemnat ascensiunea accelerată a companiei. Vorbim despre o perioadă în care comportamentele de consum au fost îndreptate în favoarea pieţei de food delivery: oamenii au comandat bunuri indispensabile de la partenerii disponibili pe platformă, pe lângă preparatele de la restaurante preferate. După ridicarea restricţiilor, nu considerăm că vorbim despre dispariţia acestor obiceiuri, pentru că cei mai mulţi locuitori din oraşe aleg să apeleze în continuare la aceste servicii tocmai pentru a îşi folosi timpul cât mai deştept. Credem că în următorii ani segmentul de food delivery are potenţial să se dubleze“, spune Alin Şerban, CEO-ul platformei de livrări Tazz, care e prezentă în 33 de oraşe din România. Totuşi, în 2022, cele mai multe comenzi au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Pentru Tazz, HoReCa contribuie cu circa 90% la totalul comenzilor, dar executivul român spune că platforma a înregistrat creşteri considerabile şi pe sectoarele de non-food şi alimente, creşteri proporţionale cu ritmul comenzilor de mâncare de la restaurant.

„De la începutul anului, vedem o evoluţie constantă a numărului de comenzi în aplicaţie şi anticipăm o creştere medie anuală de până la 30%.“ Totuşi, Alin Şerban recunoaşte că creşterea inflaţiei s-a resimţit în comportamentul clienţilor noştri, care au devenit mai atenţi cu cheltuielile lor începând cu a doua parte a anului trecut.

„Anul acesta, vedem o piaţă în curs de stabilizare şi o creştere constantă de la o lună la alta a numărului şi a valorii comenzilor.“

Iustinian Belghir, general manager România şi Moldova în cadrul Glovo, confirmă aceste tendinţe.

„Ca orice business, am resimţit şi această provocare (inflaţia ñ n.red.). Cu toate acestea, continuăm să vedem o cerere şi o creştere ridicate. Pentru a reuşi să navigăm cu succes într-un mediu de afaceri mereu schimbător, este esenţial să fim atenţi la schimbările sociale şi economice care au loc în jurul nostru. Urmărim tendinţele din piaţă, evoluţia comportamentului consumatorilor şi contextul de business, iar în funcţie de aceste aspecte ne adaptăm planurile de investiţii şi dezvoltare.“

El adaugă că piaţa din România are un potenţial mare, iar zona de Q-commerce a crescut semnificativ. Glovo, prezent în 79 de oraşe din România, are însă livrări şi din restaurante, dar şi din alte tipuri de afaceri.

„În ultimul an am dezvoltat parteneriate cu majoritatea hipermarketurilor şi cualţi parteneri din zona de retail, aici putem menţiona categorii precum flori, IT, cadouri sau chiar cosmetice.“

Astfel, jucătorii din online continuă să mizeze pe creştere şi dezvoltare, în pofida contextului economic dificil. Reprezentanţii Sezamo spun că timpul economisit, sortimentaţia bogată şi posibilitatea de a returna produsele reprezintă avantajele businessului virtual.

„Clienţii noştri şi-au menţinut în mare obiceiurile de consum, diferenţe vizibile fiind doar acolo unde se cumpără acelaşi produs pentru întrebuinţări diferite. Mai exact, dacă un client obişnuia să ia două bucăţi din acelaşi produs, premium, unul pentru consum direct, celălalt pentru gătit, acum vedem la produsul pentru gătit o uşoară scădere a interesului pentru premium. Se alege produsul premium pentru consum şi unul uşor mai ieftin pentru gătit. În cazul părinţilor, care achiziţionează produse pentru cei mici, acolo s-au menţinut aceleaşi obiceiuri“, completează ei.

Astfel, canalul de comerţ alimentar online merge mai departe şi creşte rapid pentru a atinge, fie în 2023, fie în 2024 la final de an borna de 1 mld. euro.