Modelul de discount se conturează a fi câştigător şi în moda românească după ce a cucerit comerţul cu alimente

♦ Românii cheltuie anual pe haine şi încălţăminte circa 4-5 mld. euro ♦ În pandemie, cât oamenii au stat mai mult în casă, vânzările de astfel de articole s-au prăbuşit ♦ După ce au început să se ridice restricţiile, consumul a „duduit“ din nou, la fel ca până în 2019 ♦ În ultima perioadă, în care preţurile au explodat, banii pentru modă ori pentru cosmetice au devenit tot mai puţini dat fiind că alimentele, produsele pentru casă şi utilităţile mănâncă tot mai mult din venituri ♦ Chiar şi aşa, mallurile şi parcurile de retail sunt pline.

Primii discounteri au apărut în moda locală acum mai bine de un deceniu, însă cu adevărat acest segment de piaţă a început să crească accelerat abia în ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă a unor reţele precum Pepco, Kik şi Sinsay. Acestea au astăzi zeci sau chiar sute de magazine fiecare şi au reuşit astfel să acopere nu doar oraşe mari, ci şi medii şi mici, urbe unde alte mărci nu au pătruns.

Într-o perioadă de inflaţie record, acest model este cu atât mai câştigat cu cât banii pentru modă ori pentru cosmetice au devenit tot mai puţini deoarece alimentele, produsele pentru casă şi utilităţile mănâncă cea mai bună parte din veniturile românilor de rând.

„Anul trecut a arătat că modelul nostru de business este de încredere. Pepco are o creştere rapidă, deschizând în medie mai mult de un magazin pe zi în Europa“, spun reprezentanţii Pepco România, companie care a ajuns liderul modei locale în pandemie. Cifrele pe 2022 nu sunt încă publice pentru a vedea dacă retailerul este lider în continuare sau dacă locul unu este ocupat de Inditex, un grup ce are însă şapte branduri diferite, în frunte cu Zara. Totuşi, sub toate aceste mărci există circa 140 de magazine, pe când Pepco are peste 400, încă o dovadă a modelului diferit de business între cele două. Pepco e discounter, Inditex nu, cu niciun brand.

„În prezent, avem peste 410 magazine în România, ceea ce înseamnă că de când am intrat pe piaţă, în medie, am deschis cinci unităţi noi pe lună. Şi planificăm noi deschideri, noi modernizări.“ Spre exemplu, în 2023 compania are în plan 40 de unităţi noi pe piaţa autohtonă.

Pepco a venit local în 2015, pe când unul dintre primii discounteri din moda românească a fost grupul german Takko, care a deschis drumul în 2007. Astăzi sunt 74 de unităţi sub această marcă.

„Avem un grad mare de acoperire în aproape toate municipiile şi oraşele principale din România. În acest an financiar planul de expansiune este de creştere organică a reţelei de magazine cu circa 10%. Depindem de numărul noilor proiecte de tip retail park“, spune Cosmin Ulmean, country manager al Takko în România, Croaţia, Serbia şi Slovenia.

El adaugă că în timp ce primul trimestru al anului financiar trecut a fost afectat de războiul din Ucraina şi de anumiţi factori macroeconomici, fapt ce a dus la o mai mare ezitare în ceea ce priveşte cheltuielile de consum, afacerile retailerului şi-au revenit în mod vizibil pe parcursul lui 2022.

„În ciuda mediului de piaţă în continuare dificil, activitatea noastră demonstrează o mare rezistenţă, iar cererea de pe pieţele europene a rămas puternică. Pentru 2023, suntem încrezători că putem răspunde cererii tot mai mari de îmbrăcăminte la modă la preţuri accesibile.“

Regiunea Europei Centrale şi de Est a fost printre cele mai afectate de războiul din Ucraina dată fiind proximitatea geografică. Tocmai de aceea, ţările din zonă au şi cea mai mare inflaţie.

Gigantul suedez de modă H&M, al cărui portofoliu cuprinde mai multe branduri de top printre care H&M şi COS, a obţinut anul trecut în regiunea Europei de Est vânzări de aproape 22 mld. coroane suedeze (1,95 mld. euro), în scădere cu 3% faţă de 2021. Este vorba în ambele cazuri de anul financiar care începe la 1 decembrie şi se termină la 30 noiembrie.

Această regiune, care cuprinde şi România, este de altfel singura pe minus, în timp ce ţările nordice, cele din vestul şi sudul Europei, alături de Americi, Asia, Oceania şi Africa au înregistrat creşteri de vânzări.

 Avansul a venit într-o perioadă de inflaţie record, care şi-a pus umărul la această evoluţie. În ceea ce priveşte regiunea din care face parte şi România, declinul vine pe fondul războiului ruso-ucrainean.

„Europa de Est a fost afectată de război şi de faptul că toate vânzările din Rusia, Belarus şi Ucraina au fost suspendate vreme de câteva luni în perioada invaziei. Mai mult, în august, magazinele din Rusia au fost redeschise pentru a vinde ultimele stocuri, ca parte a măsurii de a ieşi de pe această piaţă. Odată cu vânzarea stocurilor, magazinele au fost închise permanent. Magazinele din Belarus au fost redeschise în toamnă în acelaşi scop. Astfel, la 30 noiembrie, ultimele unităţi din cele două ţări au tras obloanele“, conform raportului.

Gigantul suedez H&M a închis în 2022 mai bine de un sfert din magazinele din Europa de Est, mai exact 172 de unităţi. La final de noiembrie anul trecut mai erau 481 de magazine în regiunea ce cuprinde România. Nu este evident câte dintre unităţile care au tras obloanele sunt din cele două ţări ñ Rusia şi Belarus. Începând cu anul trecut, retailerul de modă nu mai comunică rezultatele şi evoluţia numărului de magazine pe fiecare piaţă în parte, aşa cum făcea anterior.

Decizia de a închide magazine în Rusia nu este specifică doar H&M, la fel a făcut şi grupul polonez LPP, ce deţine cinci branduri, este vorba de Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay.

Acesta din urmă este brandul cel mai extins în România şi este activ pe piaţa de discount.

În total, grupul are local peste 140 de magazine şi se extinde rapid, mai ales cu Sinsay, fapt ce s-a văzut în vânzări.

„În 2022 am păstrat ritmul accelerat de creştere. Toate brandurile au înregistrat creşteri atât online, cât şi în magazinele fizice. În 2022 am deschis 42 de magazine, iar pentru acest an avem în plan alte 50-55“, spune Simona Filip, director general adjunct LPP România.

Ea adaugă că grupul nu a luat decizia de a modifica planurile de expansiune în contextul economic actual pentru că businessul e gândit pe termen lung. Totuşi, executivul descrie anul acesta ca fiind unul de prudenţă.

„Inflaţia (mai ales la produse de bază), creşterea dobânzilor şi a costurilor cu energia vor absorbi mare parte din venitul disponibil al consumatorilor. Dacă salariile nu vor urma acelaşi trend, oamenii vor fi nevoiţi să consume mai puţin, iar retailul de modă va putea să aibă de suferit. Totuşi, când vine vorba de expansiune, gândim pe termen lung şi suntem departe de a atinge potenţialul brandurilor LPP în România, aşa că urmărim în continuare dezvoltarea.“

Expansiunea e justificată şi de faptul că retailerii cu preţuri mici au de câştigat în vremuri dificile economic. La fel se întâmplă şi în comerţul alimentar unde Lidl şi Penny sunt principalii actori din segment.

„În aceste condiţii instabile şi dificile din punct de vedere economic, retailerii precum Pepco au de câştigat şi sunt preferaţi de către clienţi. Coşul mediu al clienţii noştri are o valoare relativ mică şi, în general, se plăteşte în numerar“, confirmă oficialii Pepco. Compania are în portofoliu îmbrăcăminte, încălţăminte dar şi articole pentru casă, aproximativ 500 de categorii de produse şi, în medie, aproximativ 12.000 de SKU-uri diferite într-un magazin. Săptămânal sunt aduse 250 de produse noi, unele cu preţuri ce încep de la mai puţin de 10 lei.

Cosmin Ulmean de la Takko confirmă apetitul românilor pentru produse la preţuri mici.

„În special la începutul anului 2022 am constatat că, deşi climatul tensionat al consumatorilor a dus la o uşoară scădere a numărului de vizitatori în magazinele noastre, vânzările per client au crescut, la fel şi numărul de articole pe bon. Modelul nostru de afaceri bazat pe îmbrăcăminte la modă la preţuri avantajoase este foarte bine primit.“

Românii cheltuie anual pe haine şi încălţăminte circa 4-5 mld. euro, conform celor mai recente date ZF. Piaţa de profil e una dintre cele mai competitive, cu sute de mărci ñ mai ales străine ñ care vin pe plan local pentru că românii sunt cunoscuţi că pun accent pe felul în care arată şi sunt atenţi la trendurile din modă.

În pandemie, cât oamenii au stat mai mult în casă, vânzările de astfel de haine şi pantofi s-au prăbuşit. După ce au început să se ridice restricţiile, consumul a „duduit“ din nou, la fel ca până în 2019. Acum, în pofida inflaţiei, mallurile sunt pline, dar o perioadă mai lungă de incertitudine ar putea să ducă la o scădere a apetitului pentru modă în general şi o orientare şi mai mare către magazinele cu preţuri mai mici. Apetitul pentru discount deja există, aşa că pe viitor el ar putea doar să crească.