Nu puţine sunt cazurile în care bugetele făcute iniţial nu mai corespund aproape deloc cu noua realitate, în care costurile mari cu energia şi raliul inflaţiei fac viaţa mult mai scumpă. Inclusiv când vine vorba de amenajarea locuinţei.
♦ Fondurile guvernamentale pentru eficientizarea energetică a clădirilor ar putea fi o soluţie care să ducă la stimularea sectorului de renovări din România, spun jucătorii din domeniul construcţiilor.
Construcţiile noi rămân dominante în piaţa locală a proiectelor rezidenţiale, unde, la unison, producătorii şi firmele care se ocupă de montaj şi manoperă speră la impulsionarea segmentului renovărilor. În lipsa iniţiativelor proprii de a face renovări, aşteptările companiilor sunt acum la banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi din alte surse publice.
„Dinamica este mai mare pe segmentul de construcţii noi, care reprezintă cam 90% din piaţa rezidenţială, în condiţiile în care noi nu avem o piaţă consolidată de renovări în România, din păcate. Poate vom vedea totuşi renovări masive la clădirile cu bulină roşie“, a spus recent Daniel Popa, country manager la Reynaers Aluminium România, furnizor de soluţii de aluminiu pentru construcţii, la conferinţa ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023, eveniment care a avut loc la începutul lunii aprilie în Bucureşti.
Fondurile guvernamentale pentru eficientizarea energetică a clădirilor ar putea fi o soluţie care să ducă la stimularea sectorului de renovări din România, este de părere Ovidiu Păscuţiu, CEO al producătorului francez de materiale de construcţii Saint-Gobain România.
„Există programe guvernamentale - precum Casa Eficientă Energetic şi Casa Verde Plus - ce ar putea fi revitalizate pentru a stimula renovarea în segmentul rezidenţial“, spune el.
Şi Francesco Curcio, directorul general executiv al Pinum Doors & Windows, producător de uşi şi ferestre, spunea recent că se aşteaptă la o cerere mai mare pe renovări, în condiţiile în care stocul de locuinţe a crescut mult în ultimii ani, iar tranzacţiile cu locuinţe vechi au continuat să se menţină la un nivel ridicat.
România este în continuare o ţară mai mult a construcţiilor noi decât a renovărilor, investiţiile direcţionate către îmbunătăţiri - mai mici sau mai mari - fiind extrem de reduse. Tocmai de aceea, atunci când dezvoltatorii aleg să fie precauţi şi să sisteze noile proiecte, companiile din sectorul construcţiilor au mult de suferit.
Astfel, lucrările de renovare a locuinţelor, cele care au luat avânt în primele luni de la instalarea pandemiei în România, în 2020, au început să se tempereze, iar jucătorii din industria de profil spun că văd mai multă reticenţă şi prudenţă în rândul clienţilor lor atunci când vine vorba de a porni lucrări de amenajare a casei.
Daniel Popa, country manager la Reynaers Aluminium România: Vedem o dinamică mai mare pe segmentul de construcţii noi, care reprezintă cam 90% din piaţa rezidenţială, în condiţiile în care noi nu avem o piaţă consolidată de renovări în România, din păcate.
Conform datelor disponibile pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, în primul semestru al anului trecut lucrările de întreţineri şi reparaţii curente au crescut cu aproape 11% faţă de semestrul similar al anului precedent. În anii precedenţi, raportând S1 la S1, creşterile au ajuns şi la 49%. Companiile spun că abia din a doua jumătate a anului trecut au început să resimtă o scădere. Datele referitoare la lucrările de întreţineri şi reparaţii curente includ şi datele referitoare la renovări, după cum au precizat reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.
Iar dacă renovările mici de acasă sunt „pe hold“, sunt mai degrabă aşteptate proiectele de renovare majoră, precum cele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care presupun consolidări şi renovări ample, pentru eficientizarea consumului de energie al clădirilor.
Începând din martie 2020, când a fost instituită starea de urgenţă din cauza pandemiei, în România a luat amploare trendul renovărilor în regie proprie, ţinând cont că banii pentru divertisment nu au mai putut fi cheltuiţi, iar timpul petrecut acasă a devenit dintr-odată mai mult. Astfel, bricolajul a devenit una dintre principalele activităţi desfăşurate în interiorul locuinţei.
Tocmai de aceea, în acea perioadă, cele mai vândute produse din magazinele de materiale de construcţii şi elemente de amenajări au fost cele dedicate renovării interiorului casei, precum parchet şi vopsea, produse pentru baie, decoraţiuni, perdele, draperii, urmate de produsele dedicate grădinii, precum tot ceea ce ţine de plante şi mobilier de relaxare în aer liber.
Ulterior, deşi preocupările pentru finisaje şi renovările casei sau ale grădinii s-au menţinut, au existat scăderi ale vânzărilor, mai ales că magazinele de retail au fost închise sau au funcţionat după un program limitat o perioadă.
Ceva mai dinamice au rămas renovările de pe segmentele premium şi de lux, unde proprietarii nu s-au speriat de preţurile în creştere ale materialelor.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE