Supliment ZF Smart City. Tatian Diaconu, Nhood: Am ajuns în punctul în care nu se mai pot dezvolta proiecte fără „sare şi piper“ şi fără sprijinul comunităţii

♦ Un proiect de regenerare urbană trebuie să vină în completarea oraşului şi să dispună de mai multe facilităţi, de la locuinţe la birouri, comercial plus servicii, pentru a nu pune presiune pe infrastructura existentă.

Nhood, întâi prin Immochan - devenită Ceetrus, dezvoltă de mai bine de zece ani proiectul Coresi din Braşov pe fosta platformă Tractorul şi pe un teren de 120 de hectare, proiect care a fost conceput de la zero drept unul mixt, cu toate funcţiunile de care au sau vor avea nevoie cei care locuiesc acolo. Mai mult, Nhood cu Universitatea din Braşov a demarat şi un program de master pentru cei din domeniul imobiliar.

„După 11 ani de demersuri de regenerare urbană în România, demers la care noi am fost într-o fază de pionierat, după care şi alţi colegi din piaţă au demarat de asemenea astfel de proiecte pentru comunităţile din România, am propus să dăm înapoi societăţii şi ceva dintr-o perspectivă educaţională - ne folosim de experienţa acumulată din cei 10 ani la Braşov. Noi nu am inventat nimic nou, dar putem vorbi despre o realitate - şi pentru a o transpune în domeniul educaţional aveam nevoie de un partener - şi partenerul l-am găsit la Facultatea de construcţii din cadrul Universităţii din Braşov. În ultimul an am construit alături de cei de acolo o programă. Prima promoţie de 13 masteranzi şi-a început cursurile odată cu anul universitar. Este un master în engleză, care se va desfăşura modular“, a explicat Tatian Diaconu, CEO al Nhood România.

Noi la Coresi a scos la lumină o bună parte din terenul comunităţii, care stătea demolat şi pe care creşteau ciulini şi a fost redat comuntăţii. Proiectul a plecat de la 120 de hectare de platformă demolată şi a ajuns la un cartier multifuncţional

„Am ajuns în punctul în care nu mai putem face proiecte fără „sare şi piper“ şi fără sprijinul comunităţii. Ne uităm la ce se întâmplă în alte ţări dar şi în România unde exemplul de la Braşov este fără doar şi poate unul de urmat, unde la fel de bun este şi exemplul celor de la Iulius la Iaşi sau Timişoara, unde colegii de la One în Bucureşti de asemenea încearcă să regenereze anumite platforme industriale. Investitorii îşi propun să creeze proiecte mixte, proiecte cu cap şi suflet, să redea comunităţii o parte din istorie. Noi în România devenim mai educaţi, mai conştienţi de nevoile noastre şi învăţăm să ne respectăm şi trecutul“, a spus Tatian Diaconu.

El a subliniat că Banii în imobiliare se fac din densitate şi înălţime.

„Dar nu dorinţa de profit trebuie condamnată, ci nevoia de foarte mult profit care la un moment dat strică echilibrul între interesele stakeholderilor implicaţi într-un proiect. Acţionarii au nevoie să fie remuneraţi în funcţie de risc, mai ales când pariază pe un proiect care durează mai bine de zece ani dar dacă rămâi orientat doar pe acţionari, aici se comite o greşeală. Abordarea corectă, şi pe care o observăm la tot mai multe proiecte în România, este aceea în care toţi cei implicaţi într-un proiect trebuie adunaţi în jurul său şi să se încerce mulţumirea comunităţii - cei care se vor muta într-un cartier nou, administraţia locală, colaborarea cu administraţia pentru funcţiuni şi utilităţi sociale -şcoală, grădiniţă, spital şi altele, lumea asociativă - ai nevoie de asociaţii pentru servicii“, a explicat Tatian Diaconu.

El este de părere că dacă toate aceste entităţi sunt într-o colaborare când se desenează un proiect şi fiecare urmăreşte un interes şi interesele sunt convergente, atunci vom regăsi într-un proiect şi respect pentru trecut şi o şcoală şi o clinică medicală şi acces către proiect şi locuri de parcare suficiente şi spaţii verzi şi un model de business pentru care acţionariatul să fie mulţumit.

„Cheia e să identifici toţi stakeholderii şi să faci un proiect care să mulţumească pe fiecare. Orientarea spre profit se face cu înălţime şi densitate. Dar ce păcat“.

Cartier Coresi