"În cei 20 de ani de la câştigarea independenţei, Kazahstanul s-a schimbat foarte mult. Dacă de exemplu în anii '90 PIB-ul pe cap de locuitor era de 700 de dolari, azi vorbim de un PIB de circa 10.000 de dolari. Sunt schimbări care au avut loc într-un interval de timp foarte scurt", explică Aman.
Aproape dublu în 2015
La nivelul anului 2015, producţia de petrol a Kazahstanului ar trebui să ajungă la 130 de milioane de tone de petrol şi la 70 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Pentru a avea o imagine a acestor cantităţi este de ajuns de spus că România mai produce azi mai puţin de 5 milione de tone de petrol şi circa 11 miliarde de metri cubi de gaze, rezervele sigure urmând să se epuizeze în circa 15 ani de zile în absenţa unor descoperiri de amploare.
Având aceste resurse uriaşe, Kazahstanul a înţeles că trebuie să profite de ele, dar că de unul singur nu are nici banii necesari pentru a le scoate din pământ şi nici cele mai bune tehnologii, aşa că şi-a deschis porţile pentru giganţii petrolieri ai lumii. Niciunul nu a ratat ocazia şi numai în ultimii 10 ani investiţiile în "aurul negru" kazah s-au ridicat la peste 100 de miliarde de dolari.
De unii singuri nu puteam
"Kazahstanul a deschis porţile pentru investitorii privaţi. Pe partea de petrol şi gaze, încă de acum 20 de ani, au intrat multinaţionale precum Eni (Italia), Chevron (SUA) sau Shell (Olanda). Nu puteam să facem totul de unii singuri. În ultimii 10 ani, investiţiile în acest sector au ajuns la 107 miliarde de dolari, din care 60% sunt bani străini, bani din contul multinaţionalelor. Din 80 de milione de tone, atât cât este producţia anuală a Kazahstanului, circa 50-60 milione de tone sunt produse de companii multinaţionale. Impozitele vărsate de aceste companii la bugetul de stat au fost anul trecut de 13,7 miliarde de dolari", explică şeful minisunii diplomatice a Republicii Kazahstan în România.
Odată cu creşterea producţiei, pentru autorităţile din Kazahstan a devenit destul de clar un lucru: ţara trebuia să identifice modalităţi de exporturi, trebuia să construiască poduri între resursele sale bogate şi foamea de energie a unor state mai puţin norocoase din acest punct de vedere.
Un pariu mare
Primul şi cel mai curajos pariu făcut până acum de kazahi pe o piaţă externă, în cei 20 de ani de la câştigarea independenţei, a fost preluarea în 2007, prin intermediul companiei de stat KazMunaiGaz, a unui pachet de 75% din acţiunile grupului petrolier Rompetrol, controlat la acel moment de omul de afaceri Dinu Patriciu.
Rompetrol a fost atractiv pentru kazahi din mai multe puncte de vedere. Rafinăria Petromidia, singura din România cu ieşire la mare, le oferă posibilităţi de transport mai ieftine către ţări cu un bun potenţial de creştere cum este Turcia de exemplu.
Pe de altă parte, grupul avea un lanţ destul de mare de benzinării, unind pieţe din Vest cu cele din sud-estul Europei. Tranzacţia a avut însă şi un aspect mai puţin plăcut.
A fost făcută pe vârf de creştere economică, într-un moment în care activele costau foarte mult, pentru ca în câteva luni criza financiară mondială să aducă deprecieri abrupte în toate domeniile. Kazahii au spus mereu că nu sunt regrete legate de această achiziţie deşi investiţiile realizate până în acest moment şi restructurările făcute nu au reuşit să aducă grupul Rompetrol pe profit.
Cele 4 miliarde de dolari
"Până în prezent, KazMunaiGaz a investit în Rompetrol 4 miliarde de dolari, sumă care include şi preţul de achiziţie. Deci Rompetrol reprezintă cea mai mare investiţie a Kazahstanului peste hotare şi de fapt primul proiect investiţional al Kazahstanului pe teritoriul Uniunii Europene", spune Aman. Potrivit informaţiilor din rapoartele KazMunaiGaz, numai pentru pachetul de 75% din Rompetrol, compania kazahă a scos din buzunare 1,6 miliarde de dolari.
Odată cu preluarea Rompetrol şi relaţiile comerciale dintre România şi Kazahstan s-au apreciat, atât autorităţile române, cât şi cele kazahe fiind dispuse să extindă parteneriatul creat după achiziţia grupului petrolier controlat de Patriciu şi în alte domenii.
Un maxim de 3 mld. $
"În primul semestru al anului, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări s-a ridicat la 1,5 miliarde de dolari. Este posibil ca până la finele anului valoarea să se dubleze. Din 2007, anul achiziţiei Rompetrol, această valoare a crescut considerabil. Dacă în 2006 valoarea schimburilor comerciale era de 200- 300 milione de dolari, în 2008 aceasta a ajuns la 3 miliarde de dolari. În 2009-2010 s-a înregistrat o scădere, dar anul acesta cred că vom reveni la nivelul din 2008", a mai precizat şeful misiunii diplomatice a Republicii Kazahstan în România. Potrivit acestuia, în momentul de faţă în Kazahstan sunt active circa 13-14 companii în al căror acţionariat sunt şi firme româneşti.
Uraniul kazah, necesar la Cernavodă
Dincolo de petrol, ar mai fi o colaborare extrem de interesantă, cel puţin pentru România, şi ea vizează uraniul.
Kazahstanul este unul dintre cei mai mari producători de uraniu din lume, iar în ciuda evenimentelor de la Fukushima după devastatorul cutremur din Japonia, România şi-a reafirmat poziţia în ceea ce priveşte energia nucleară, spunând că va merge mai departe cu proiectele iniţiate.
Potrivit informaţiilor disponibile, România mai are uraniu numai pentru 6 ani, dar are planuri de a construi încă două noi reactoare la Cernavodă.
Oamenii din domeniu spun că problema identificării unor noi resurse de aprovizionare devine apăsătoare, Kazahstanul fiind una dintre soluţii, alături de ţările africane şi Iordania.
"În 2010, odată cu vizita preşedintelui Băsescu la Astana s-a ajuns la o înţelegere prin care partea kazahă va analiza posibilitatea de a livra o anumită cantitate de uraniu către România. Negocierile continuă. Ultima rundă de negocieri pe această temă a avut loc în septembrie, iar următoarea rundă de negocieri va avea loc la Astana. Eu cred că se va ajunge la o clarificare a situaţiei. Kazahstanul respectă toate principiile practicii internaţionale. Kazahstanul vinde un produs finit unui consumator final", a spus Aman.
Astfel, nu va fi o companie din România care să exploateze în Kazahstan un zăcământ de uraniu.
Şeful misiunii diplomatice a Republicii Kazahstan în România spune că dincolo de partea de petrol şi resurse minerale, colaborarea dintre cele două ţări s-ar putea dezvolta şi în alte domenii cum sunt turismul sau cultura, discuţii în acest sens fiind deja iniţiate la nivelul autorităţilor române şi kazahe.
"Kazahstanul alături de România încearcă să dezvolte relaţii dincolo de cele deja formate prin achiziţia Rompetrol. Sunt convenţii semnate în domeniul culturii între cele două ministere de profil, precum şi în turism, dar este nevoie de timp pentru ca ele să-şi producă rezultatele. Kazahstanul este interesat să facă investiţii peste hotare, dar şi alţii să investească în Kazahstan", a mai spus Aman.
Cu ochii pe interconectări
Revenind la Kazahstan şi la modul în care ţara s-ar putea dezvolta în viitor, după primii 20 de ani de independenţă, Aman nu uită să enumere şi domenii precum agricultura sau industria ca posibile sectoare de creştere după cel petrolier.
"Nu vrem să ne concentrăm doar pe resurse, ci şi pe partea de agricultură, construcţii de maşini şi unelte." Totuşi, cartea mare pe care Kazahstanul o are de jucat pe termen lung sunt tot resursele, motiv pentru care toate proiectele de interconectare gândite la nivel european care-şi propun conectarea la resursele caspice bogate sunt pe radarul autorităţilor de la Astana.
"Orice proiect de interconectare este viabil, dar realizarea fiecăruia dintre ele depinde de gradul de interes al părţilor implicate. La noi vin invitaţii şi oferte, iar ţara este deschisă la dialog, dar va fi aleasă opţiunea competitivă din punct de vedere economic pentru Kazahstan."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
