TrebuieSaRepornimBusinessul

Economia digitală poate fi următoarea locomotivă a economiei româneşti, iar producătorii români au ocazia să urce în primele vagoane

Videoconferinţa ZF Restart România. Cum va arăta noua eră economică

Economia digitală poate fi următoarea locomotivă a economiei româneşti, iar producătorii români au ocazia să urce în primele vagoane

Autor: Alex Ciutacu, Miruna Diaconu

10.05.2020, 11:07 753

♦ Băncile au lichidităţile necesare pentru a trece criza ♦ Adopţia soluţiilor digitale de banking a accelerat ♦ Economia digitală reprezintă 6% din PIB ♦ Comportamentele de consum se schimbă ♦ Productivitatea angajaţilor a crescut în cazul celor care muncesc de acasă ♦ 90% din economia digitală provine din export ♦ Orice producător român poate vinde în toată ţara prin comerţ online ♦ Solidaritatea este cuvântul cheie pentru a ieşi din criză ♦ Companiile trebuie să instaleze filtre pentru angajaţi precum termocamerele ♦ Piaţa muncii trebuie să angajeze românii întorşi din străinătate ♦ Guvernul trebuie să spună clar de unde intenţionează să finanţeze deficitul bugetar.

Economia digitală cu toate ramurile ei poate reprezenta o ocazie pentru România de a-şi contura un nou motor economic, în timp ce aduce oportunitatea unei noi etape de business pentru producătorii români, au concluzionat reprezentanţii mediului de business, prezenţi în cadrul videoconferinţei ZF „Restart România. Cum va arăta noua eră economică“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, BRD Asset Management şi NNDKP.

„Economia digitală va creşte accelerat ca ramură a economiei. Înainte se discuta mult despre industrie şi agricultură, că sunt cei doi piloni principali ai economiei. Eu cred că ar trebui să facem loc la masă şi economiei digitale. A contribuit cu 6% din PIB la economie. Nu este de peste 20% cum e în cazul industriei şi agriculturii, dar sigur va creşte şi poate deveni principalul contribuitor la PIB-ul ţării în câţiva ani. Ţările care pariază pe acest domeniu vor avea de câştigat“, a explicat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, într-o intervenţie din timpul evenimentului.

Una dintre ramurile economiei digitale, comerţul online, le permite producătorilor din toată ţara, fie că sunt dintr-un mic sat sau dintr-un mare oraş, să îşi comercializeze produsele în toată ţara şi chiar dincolo de graniţele naţionale. Momentul digitalizării este oportun, în contextul în care criza medicală a generat un ritm fără precedent în acest sens.

„Unul dintre elementele pregnante care vor modela viitorul economic este faptul că situaţia actuală a funcţionat ca un accelerator al unor trenduri precum digitalizarea. Acum s-a accelerat foarte tare procesul şi este într-o zonă în care lucrurile vor continua în ritm accelerat“, a declarat Alina Radu, partener şi head of banking în cadrul casei de avocatură NNDKP.

Accelerarea adopţiei instrumentelor digitale este un trend cu atât mai evident prin ochii băncilor şi al furnizorilor de servicii financiare ori de plăţi, întrucât clienţii au început să se îndrepte mai mult spre soluţiile de remote banking.

„Toate băncile dezvoltă de câţiva ani soluţii de digital banking sau mobile banking, dar am văzut o creştere abruptă a produselor acestora şi chiar produse noi introduse în piaţă pentru a servi clienţii. Mulţi clienţi descoperă că îşi pot acoperi multe dintre nevoi cu ajutorul acestor soluţii. Ai multe canale şi poţi muta bani pentru a plăti facturile, poţi folosi cardul online pentru a face achiziţii etc. Cred că va rămâne acest trend, întrucât a pornit în urmă cu câţiva ani. România a întârziat puţin în acest trend, dar văd că accelerează şi nu există cale de întiarcere. Dezvoltarea bankingului digital are impact şi asupra clienţilor şi asupra comercianţilor, care trebuie să adapteze sistemul cu volumul ridicat de vânzări online“, a explicat François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale.

 

De la stânga la dreapta:

Mihai Purcărea, CEO, BRD Asset Management

♦ Până la intervenţia Băncii Naţionale costul de finanţare crescuse enorm de mult de la 3,8% înainte de criză la 6% pentru obligaţiunile în lei ale României. După intervenţia BNR, prin acea decizie de a cumpăra obligaţiuni în lei, costul de finanţare a scăzut la 4,7%. Este încă peste nivelul de la începutul crizei, însă a scăzut semnificativ.

♦ Vorbim de costuri de finanţare foarte mari pentru România şi toată Europa de Est, dar parcă puţin mai mult în România. Înainte de începerea crizei, costul de finanţare în euro era undeva la 1,2%, acum vorbim de un cost de finanţare de 3,2% pe 10 ani. Dacă statul român ar ieşi să caute finanţare pe pieţele internaţionale ar trebui să plătească mai mult decât dublu decât acum 2 luni.

♦ Pe 5 iunie ne aşteaptă o decizie de rating din partea S&P şi dacă ne reduce la junk, finanţarea statului va fi mult mai scumpă.

♦ Investitorii vor să ştie cum se va finanţa statul român. Este o întrebare deschisă: de unde va face România rost de bani?

 

Liudmila Climoc, CEO, Orange România

♦ Este o oportunitate de dezvoltare ulterioară, dar pentru noi este o responsabilitate foarte mare pentru a menţine reţeaua, să fim cu un pas înainte cu upgrade-urile necesare. Avem nevoie să facem upgrade-uri pe reţea, dar am anticipat multe lucrări şi am reuşit să fam faţă valului mare de solicitări pe care l-am avut.

♦ Încărcarea reţelelor a crescut, vedem un trafic crescut şi pentru voce şi pentru date. Am observat schimbarea de profil de consum, am văzut mult mai mare solicitarea de date şi de conectivitate în zone rurale.

♦ Majoritatea solicitărilor din ultima vreme au venit pentru facilitarea muncii la distanţă, precum solicitări pentru servicii de videoconferinţă, iar această tendinţă se va menţine.

 

Ramona Jurubiţă, managing partner, KPMG

♦ Ca orice companie, nu puteam doar să ajutăm clienţii să facă scenarii de revenire, trebuia să aplicăm şi pe compania noastră. Lucrăm cu trei scenarii în continuă schimbare pe care le reajustăm în funcţie de evoluţiile fiecărei linii de business. Avem scenarii în care plecăm de la o scădere de 5% până la o scădere de 15% a cifrei de afaceri, însă acestea depind foarte mult de modul în care vor evolua din punct de vedere economic mai multe sectoare.

♦ Revenirea va fi lentă, în etape, iar un aspect foarte important se referă la condiţiile care vor fi impuse din punctul de vedere al securităţii sanitare. Condiţiile impuse în mediul privat ar trebui gândite foarte bine şi balansate foarte bine, iar aici mă refer la o balansare din partea autorităţilor, întrucât să nu impunem cerinţe restrictive şi greu de îndeplinit, care aduc costuri greu de gestionat din perspectiva deschiderii.

 

Şerban Dâmboviceanu, proprietar, Podgoriile Corcova

♦ Lucrurile se vor schimba radical în privinţa restaurantelor şi evenimentelor, piaţa de HoReCa nu cred că îşi va reveni la nivelul de dinaintea crizei. Comportamentele consumatorilor vor fi diferite în viitor. Dacă lucrurile se vor schimba după data de 15 mai, poate va reveni consumul în domeniul HoReCa, dar mă aştept la o evoluţie în forma literei L, trebuie să ne gândim cât mai mult la vânzările online şi la servicii de livrare la domiciliu.

♦ Trebuie să găsim modalităţi de a funcţiona, avem nevoie de cash-flow şi trebuie să facem faţă unor pierderi masive, e nevoie de sprijin.

♦ Nu vrem să primim bani drept cadou, vrem să avem nişte instrumente, să primim nişte stimulente pentru a depăşi momentul.

 

De la stânga la dreapta:

Ovidiu Şandor, CEO, Mulberry Development

♦ Marea problemă nu e lichiditatea, ci lipsa de încredere care există în rândul consumatorilor şi al antreprenorilor, dar şi al băncilor. Trebuie să construim planuri pentru fiecare sector în parte.

♦ Cred că noţiunea de birou se va schimba, nu cred că toată lumea va lucra de acasă, dar o parte din timp vor alege această opţiune. Conformaţia birourilor se va schimba pentru a implementa regulile de distanţare socială. Acest stay home se va transforma în stay safe.

♦ Dezvoltatorii şi arhitecţii încep să îşi pună problema cum să reconfigurăm modul în care vom construi în viitor. Cred că vom reconfigura open space-ul, vom vedea mai puţini oameni la birou, dar care vor avea un spaţiu individual mai mare, birourile vor trece printr-o transformare.

 

Iulian Stanciu, CEO, eMAG

♦ Economia digitală va creşte accelerat ca ramură a economiei. Înainte se discuta mult despre industrie şi agricultură, că sunt cei doi piloni principali ai economiei. Eu cred că ar trebui să facem loc la masă şi economiei digitale. A contribuit cu 6% din PIB la economie. Nu este de peste 20% cum e în cazul industriei şi agriculturii, dar sigur va creşte şi poate deveni principalul contribuitor la PIB-ul ţării în câţiva ani. Ţările care pariază pe acest domeniu vor avea de câştigat.

♦ O verticală a economiei digitale este şi comerţul online, unde orice antreprenor de oriunde din ţară, că e la ţară sau oraş, mai mic sau mai mare, poate produce sau comercializa bunuri la nivel naţional sau chiar internaţional prin diverse modele, iar cel mai simplu pus de noi la dispoziţie este modelul de tip marketplace – poţi vinde, oriunde, orice, cu costuri foarte mici de dezvoltare şi plăteşti un comision.

 

François Coste, CEO, Groupama România

♦ Anticipez că atât persoanele fizice cât şi cele juridice vor avea un buget mai mic alocat asigurărilor.

♦ Au crescut cererile pentru asigurările de sănătate. Criza ne reaminteşte că asigurările sunt esenţiale pentru oameni şi antreprenori.

♦ Această criză ajută persoanele juridice să conştientizeze că ceea ce este important într-o asigurare este clauza de business interruption. Scopul asigurărilor este continuitatea antreprenorilor, o asigurare are un cost, dar este foarte importantă atunci când vine un risc pentru că astfel le poate asigura continuitatea businessului lor.

♦ Credem că potenţialul de clienţi asigurabili va creşte pe termen mediu odată cu investiţiile publice care vor creşte în mod semnificativ.

 

François Bloch, CEO, BRD Groupe Société Générale

♦ Depinde de fiecare dintre noi ca această criză sanitară să nu devină o criză economică semnificativă. Solidaritate pentru mine este un cuvânt cheie pentru a ieşi cu bine din această criză.

♦ Băncile au acum lichidităţile şi capitalul necesar. Băncile au intrat în această criză cu cea mai puternică poziţie financiară din ultimii 15 ani, cel puţin, poate chiar 100. Toată piaţa are acces la lichiditate, avem mult capital şi de aceea toate băncile au promis că vor continua să servească economia, fie prin businessul obişnuit, fie prin moratorii, întrucât am oferit această variantă pentru clienţi încă dinainte de apariţia OUG-ului referitor la amânarea ratelor.

♦ Sectorul bancar va resimţi scăderi ale veniturilor şi creşteri ale costurilor care acoperă riscul. Băncile trebuie să aloce capital suplimentar pentru relansarea economică şi pentru a ajuta clienţii fie să vândă, fie să-şi adapteze realitatea operaţională, fie pentru a se reinventa complet în cazul unora.

 

Alina Radu, partener, head of banking, NNDKP

♦ Am identificat 5 elemente pregnante care vor modela viitorul economic, şi anume factorul de sănătate, unde restricţiile vor continua să existe, ceea ce determină regândirea unor proiecte sau chiar a unor modele de business. Un alt factor este cel psihologic, care nu poate fi subestimat. Există o modificare a comportamentului de consum datorită incertitudinii.

♦ Al treilea element este faptul că situaţia actuală a funcţionat ca un accelerator al unor trenduri precum digitalizarea. S-a accelerat foarte tare procesul şi este într-o zonă în care lucrurile vor continua în ritm accelerat. Al patrulea element este scăderea veniturilor consumatorilor. Pentru că situaţia actuală a generat şomaj tehnic şi o reducere a activităţii care va continua în anumite industrii, ceea ce poate duce la o scădere a cererii care va influenţa mediul economic. Al cincilea element este gradul de interdependenţă între companii la nivel local, naţional şi regional. Aici este foarte important de avut în vedere că multe companii se bazează pe credit comercial, nu pe finanţare bancară sau pieţe de capital. Gradul redus de intermediere financiară generează o vulnerabilitate.

 

De la stânga la dreapta:

Omer Susli, CEO şi proprietar, Homelux

♦ Dorim să intrăm curând şi în producţia de mobilă în România, şi pentru piaţa autohtonă şi pentru export, în Uniunea Europeană. De câteva luni se lucrează la acest proiect, pe care l-am început înainte de criză, iar pentru noi criza aceasta a fost o lecţie.

♦ Conaţionalii noştri care lucrau în ţări din UE se confruntă cu dificultăţi în a găsi un loc de muncă. Pentru noi ca oameni de afaceri din România este timpul să le dăm mână de lucru în ţara lor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu vrea să muncească în altă ţară şi să îşi vadă copiii o dată sau de două ori pe an. Acum e momentul potrivit să deschidem fabricile şi să producem în România şi să exportăm către ţările din UE.

 

Julia Leferman, director general, Berarii României

♦ Canalul HoReCa reprezintă o parte importantă în comercializarea berii în România, undeva la 15%, închiderea completă a acestui canal va avea consecinţe negative pentru industria noastră. Rămâne de văzut cât de mult va suplini canalul de retail sau cât de mult va creşte consumul casnic din scăderile de consum pe HoReCa. O creştere a consumului  casnic va creşte dar este puţin probabil ca ea să acopere întreaga pierdere pe care o anticipăm pe sectorul HoReCa.

♦ Producătorii de bere au luat măsuri foarte stricte pentru a asigura continuitatea activităţii de producţie, punând ca prioritate siguranţa angajaţilor şi a partenerilor. Ne vom adapta pentru a asigura continuarea producţiei.

 

Monica Jiman, chief customer success officer, Pentalog Europe & Asia

♦ În multe cazuri s-a înregistrat chiar o îmbunătăţire a productivităţii angajaţilor, deşi până acum telemunca şi productivitatea erau văzute ca două cuvinte antagonice.

♦ Strategia Pentalog pe termen imediat şi mediu este să susţinem masiv munca de acasă. Vom păstra birourile închise cel puţin până la 1 iunie, vom monitoriza starea de urgenţă şi comportamentul. (...) Vom proceda astfel încât să nu avem mai mult de 30% din efective în locaţie simultan, punând la punct toate măsurile de protecţie.

♦ Pe lângă procentul important din PIB al economiei digitale, de 6%, aş vrea să nu uităm că peste 90% din acesta provine din export.

 

Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD Groupe Société Générale

♦ Această perioadă vine cu oportunităţile sale, am realizat toţi cât de importantă este digitalizarea, dar şi resursa umană. În această perioadă se conturează domenii sau industrii de activitate care par a fi mai actuale decât au fost până acum, în detrimentul altor sectoare care poate vor avea un declin. Acele industrii care au nevoie de reeşalonări sau amânări la plată pentru a-şi redefini ADN-ul de business a companiei, pentru a înţelege care le sunt noile oportunităţi pe linia de ADN a activităţii companiei astfel încât să îi ajutăm cu finanţarea.

♦ Acesta este un moment prielnic de resetare, ultimele două luni ne-au pus în situaţia în care am fost nevoiţi să ne depăşim foarte multe limite.

 

De la stânga la dreapta:

Mihai Marcu, CEO, MedLife

♦ În zona financiară, clinicile şi unităţile medicale care făceau şi ambulatoriu şi prevenţie au înregistrat un impact în venituri mai mult sau mai puţin semnificativ, iar acest lucru se va vedea în perioada următoare. Au fost afectate în special micile cabinete, care nu au avut capacitatea de a-şi instala filtre şi proceduri şi au fost închise. În general firmele cu clinici mari au trecut mult mai bine economic prin acest hop.

♦ Eu nu cred că sistemul medical îşi va reveni în totalitate, va suferi şi el o contracţie în acest an. Poate nu la fel de importantă ca alte domenii, dar va exista. Mă aştept ca toată lumea să îşi ajusteze cheltuielile.

♦ Am publicat un studiu care mi se pare extrem de relevant pentru companiile care vor să reînceapă activitatea: doar 2% din populaţia României a căpătat imunitate în faţa Covid-19.

 

Carmina Luca, director general, Carnia – Ana şi Cornel

♦ Consider că ar trebui să continuăm investiţiile care susţin creşterea productivităţii sau a scăderii costurilor. În următoarele luni situaţia nu va fi una favorabilă dar nu cred că nu se va putea gestiona. Nu am avut probleme de cash-flow. Achiziţiile au fost făcute atât din intern cât şi din extern, dar în ultima perioadă ne-am axat mai mult pe România, având soluţii de la producătorii români.

♦ Ne confruntăm cu multe schimbări de comportament, trebuie să fim foarte atenţi pe vânzări, să gândim soluţii noi şi produse noi adaptate la noua putere de cumpărare.

♦ Noua eră economică va aduce o schimbare în comportamentul nostru, vom continua să aplicăm aceste măsuri de distanţare, va trebui să ne obişnuim cu acest virus.

 

Eugen Anicescu, country manager, Coface România

♦ În mai-iunie vom vedea care este realitatea din piaţă pentru sectoarele care au fost afectate în prima fază, vom vedea o creştere a numărului de insolvenţe.  Cred că este esenţial nivelul la care va rămâne şomajul după reluarea activităţii. Nivelul şomajului va influenţa consumul dar şi revenirea economică.

♦ Comportamentul de plată nu se poate face prin lege, capacitatea unei companii de a plăti ţine de lichiditatea pe care o are. E mult mai important ca partenerul care împrumută să aibă reguli stricte şi să fie capabil să colaboreze cu partenerii în viitor.

♦ România trebuie să aibă o strategie vizavi de cum vrea să arate economia în viitor, statul trebuie să îşi asume rolul de strateg.