Investiţi în România! Ilias Papageorgiadis, MORE Group: Agricultura bio are mult potenţial de creştere, dar are nevoie de trasabilitate, cooperative şi energie din biomasă

♦ România are nevoie de programe speciale pentru a susţine marile investiţii în agricultură, cum ar fi construcţia de solarii mari, de mii de metri pătraţi, cu sistem de încălzire.

Agricultura reprezintă un sector cu mult potenţial de creştere, în condiţiile în care mulţi producători vor să investească, dar în prezent nu sunt organizaţi în cooperative şi cultivă suprafeţe mici de teren.

„Piaţa are nevoie de trasabilitate, să forţăm producătorii să fie mai transparenţi şi să facem controale la pieţe, unde fiecare vinde ce vrea şi cum vrea şi poate numi orice produs bio şi loveşte pe producătorul cu adevărat bio, atunci vom avea o agricultură mai sănătoasă şi vom avea şi potenţial pentru export“, a spus Ilias Papa­georgiadis, CEO al MORE Group, care deţine inclusiv un business de vânzare şi distribuţie de legume şi fructe bio prin compania More Bio Commerce şi brandul Inima.bio. Grupul deţine patru firme separate, care realizează afaceri anuale de 3 mil. euro.

Am început pe piaţa imobiliară locală şi am atras investitori străini, am atras investiţii de 500 mil. euro pe piaţa imobiliară.

După criză, ne-am reprofilat, iar acum avem un business de distribuţie şi vânzare de legume şi fructe bio, avem o afacere de distribuţie de peşte proaspăt şi afacere de consultanţă, de atragere de investitori care să înfiinţeze afaceri în România şi pentru a investi. Anual avem 50-70 de firme sau fonduri care intră pe piaţa locală“, a spus Ilias Papageorgiadis.

Pentru ca România să fie competitivă, are nevoie de programe speciale pentru producţie mare. Momentan, în acest sens a fost lansat programul Tomata, care oferea un ajutor de 3.000 de euro pentru cei cu solarii de cel puţin 1.000 mp şi care vindeau 3 tone de roşii, însă acesta era şi plafonul maxim plătit unui fermier, iar în 2020 ajutorul a fost redus la 2.250 de euro – ajutorul fiind pentru a acoperi costurile cu încălzirea solariilor, încălzire realizată de obicei cu centrale pe rumeguş.

Pe de altă parte, în vest fermierii apelează la biogaz din biomasă pentru încălzire – ei încălzesc solariile cu gaz provenit din propriile deşeuri, în timp ce în România fermierii cumpără materia primă pe care o ard pentru a asigura încălzirea nececsară. „Şi noi am sesizat problema că nu avem în România un program de susţinere pentru solarii mari. Sunt preşedintele Asociaţiei pentru Biomasă şi Biogaz şi de 8 ani încercăm să rezolvăm problema deşeurilor. Se discută despre colectare selectivă, dar după ce le selectăm, 5 din 10 kg reprezintă biomasă, masă biodegradabilă de care nimeni nu vorbeşte. Fermierii nu au posibilitatea de a încălzi serele cu propriile lor deşeuri. Nu au susţinere şi soluţii pentru staţii de biogaz şi biomasă. Spre exemplu ne întrebăm de ce este mai ieftin laptele din Germania decât cel din România“ – pentru că neamţul are staţie de biogaz lângă producţie, iar aceasta îi asigură energie electrică, energie termică, are rezolvată problema deşeurilor, are venit din vânzarea către reţeaua naţională de energie electrică şi este în avantaj faţă de fermierul român care nu are staţie de biogaz, nu are soluţie pentru deşeuri şi caută numai soluţii provizorii. Agricultorii au nevoie de investiţii mari şi să aibă acces la toate mijloacele. Degeaba investeşti în sere dacă nu rezolvi problema încălzirii“, a spus Ilias Papageorgiadis.

El spune că în cazul producătorilor, aceştia nu investesc în standardizare şi trasabilitate – adică nu produc acelaşi produs la acelaşi standard tot timpul, motiv pentru care ei nu pot fi acceptaţi de retaileri.

„ Noi avem condiţii stricte pentru furnizori. Noi realizăm teste la laborator pentru a verifica dacă produsele sunt cu adevărat bio. O altă problemă este faptul că poţi avea azi o înţelegere, iar până discuţi cu clientul tău, furnizorul îţi spune că deja le-a vândut. În general avem anual între opt şi 20 de furnizori români. O problemă majoră pe care o avem este lipsa infrastructurii, lipsa depozitelor frigorifice, iar în România, ca şi în Grecia, nu ne place să avem o cooperativă, să înţelegem conceptul economiilor de scară“, a explicat Ilias Papageorgiadis.