ZF 15 minute cu un antreprenor. Florin Rădulescu, Prodal 94: Piaţa a scăzut în primul semestru, este un declin în volume, dar şi în valoare. Lumea e mai atentă la ce cumpără, caută produse mai ieftine. Producătorul de băuturi alcoolice Prodal 94 a închis anul trecut cu afaceri de peste 175 mil. lei, cu 50% mai mari decât în 2021

 ♦ În ultimii doi ani, businessul s-a mai mult decât dublat ♦ Compania are şi operaţiuni de import şi distribuţie, dar acestea sunt secundare producţiei.

Florin Rădulescu, director de operaţiuni în cadrul producă­torului de băuturi spirtoase Prodal 94 şi preşedinte al con­siliului director al Spirits Ro­mânia, asociaţia reprezentativă a industriei de profil din România, spune că piaţa bău­turilor alcoolice a scăzut în prima parte a acestui an, iar declinul se resimte atât în volume, cât şi în valoare.

„Există deja un declin de circa 3-4% după primele şase luni din acesta an. Piaţa a scăzut atât în volum, cât şi în valoare. Într-un mediu in­flaţionist, lumea este mai atentă la ce cumpără, oa­menii vor să cumpere de la discounteri, caută pri­vate label, segment care creşte. Românii aleg pro­duse mai ieftine, aşa că sca­de şi valoarea bonului“, spune Florin Rădulescu, pre­zent în cadrul emisiunii ZF 15 mi­nute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Anul trecut, adaugă el, creşterea agregată a accizei la alcool a fost de 11%, însă o mare parte din această majorare a fost absorbită de producătorii locali, pentru a nu le fi afectate vânzările, dat fiind că în acest domeniu consumatorii sunt foarte sensibili la preţ. Mai mult, acesta este unul dintre principalii factori care au influenţat preţurile băuturilor spirtoase în România, potrivit lui.

„Nu poţi să te joci cu preţul ori de câte ori guvernul creşte nivelul taxării, pentru că fiecare brand are un preţ al lui (în mintea consumatorilor – n.red.)“, spune el.

Această absorbţie a creşterii taxelor are însă efect asupra marjelor de profit ale producătorilor, care au scăzut considerabil anul trecut.

În cazul Prodal 94, cifra de afaceri a crescut cu 50% în 2022 faţă de anul anterior, în timp ce profitul a avut un avans de 20%. Marja a fost astfel de 11,8% versus aproape 15% în 2021.

Mai mult, pe lângă creşterea taxelor, producătorii de băuturi alcoolice s-au confruntat şi cu o majorare a costurilor cu materiile prime.

„Preţul la sticlă a avut o creştere de aproape 80%, în timp ce energia şi-a triplat preţul (dar între timp a revenit – n.red.). Iar la carton primeam un preţ azi care nu mai era valabil mâine“, precizează el.

Mai mult, majorările de preţ continuă să vină de la furnizori, spune Florin Rădulescu. Scumpirile îi afectează, în special, pe consumatorii cu venituri mici şi medii, care se îndreaptă către categoria băuturilor economice, pe când segmentul produselor premium este cel mai puţin afectat în perioada crizelor.

Cele mai consumate băuturi alcoolice de către români sunt votca, whiskey-ul şi ginul, acesta din urmă cunoscând o creştere semnificativă în ultimii ani. Florin Rădu­lescu spune că piaţa băuturilor alcoolice se bazează pe anumite trenduri, dar acestea sunt dictate tot de producători sau furnizori.

„Depinde, în general, de ce promoţii fac liderii de piaţă, cât de prezenţi sunt, cum încurajează un anumit produs să fie consumat şi cum impun un brand.“

Florin Rădulescu spune că anul 2023 este mai dificil decât 2022 dată fiind scăderea consumului, însă evoluţia pieţei depinde foarte mult de creşterea accizei. Anul trecut, acciza a fost majorată de două ori, iar de la 1 ianuarie 2023 a crescut iar.

„Noi ne facem planuri în fiecare an, studiem consumul, trendurile, avem date de piaţă, facem şi focus grupuri pe consumatori, dar dacă vine guvernul şi zice că de la 1 septembrie măreşte iar accizele, se prăbuşeşte orice estimare.“

Florin Rădulescu susţine că, în mod normal, în piaţa băuturilor spirtoase nu se fac majorări de preţ mai mari de 2-3%, şi asta la câţiva ani. Scumpirile vin dintr-o creştere a costurilor cu personalul sau cu materiile prime. Peste acel nivel de 2-3%, adaugă el, este dificilă creşterea preţurilor, pentru că brandurile trebuie să se poziţioneze pe un anumit segment şi să îşi ţină consumatorii aproape.

„Ce se întâmplă când creşte preţul este că cel care bea brandul A se va duce către brandul B, mai ieftin. Sunt foarte puţini cei care îşi permit să rămână cu un brand indiferent de preţul la care ajunge“, explică el.

Pentru acest an, Prodal 94 îşi bugetase o creştere de 12% a veniturilor, însă scăderea consumului din primul semestru şi o eventuală nouă majorare a accizelor ar putea schimba situaţia.

Producătorul de băuturi alcoolice, care are în portofoliu branduri precum Stalinskaya (votca) sau Wembley (gin), a închis anul trecut cu afaceri de peste 175 mil. lei, cu 50% mai mari decât în 2021. În ultimii doi ani, businessul s-a mai mult decât dublat. Compania are şi operaţiuni de import şi distribuţie, dar acestea sunt secundare producţiei.