• Leu / EUR4.9429
  • Leu / GBP5.8083
  • Leu / USD4.6098
ZF 15 minute cu un antreprenor

ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank: Irina Schrotter, designer şi fondatoarea brandului cu acelaşi nume: Creşterea preţurilor la utilităţi a făcut ca jucătorii din piaţă să vină cu bani de acasă, iar multe fabrici mici au închis

18.01.2022, 00:07 Autor: Miruna Diaconu

Irina Schrotter a fondat în 1990 brandul de modă cu acelaşi nume şi deţine şi o companie textilă care produce în sistem de lohn Împreună, cele două au avut afaceri de 8 mil. euro anul trecut.

Irina Schrotter, designer vestimentar şi fondatoarea brandului cu acelaşi nume, care are şi o fabrică ce produce în sistem lohn, spune că majorarea costurilor la energie şi gaze a creat un şoc în piaţă, iar mulţi jucători din industria modei au înregistrat pierderi. Această criză a dus în final la închiderea unor fabrici mici de producţie textilă.

„Şocul produs în noiembrie - decembrie, odată cu creşterea costurilor la energie şi la gaz, a făcut ca negocierea în jos a preţului (pe care îl practică producătorii de îmbrăcăminte – n.red.) să fie imposibilă. Fabricile deja au intrat pe pierderi, antreprenorii au venit - acolo unde s-a putut - cu bani de acasă, iar asta a făcut ca multe unităţi mici de producţie să se închidă. Se aşteaptă o intervenţie a guvernului“, spune Irina Schrotter, fondatoarea brandului cu acelaşi nume,  în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor. Cum facem economia să funcţioneze în continuare, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

Ea este de părere că aceste fabrici ar putea fi redeschise doar dacă proprietarii au început procedura de intrare în şomaj tehnic a angajaţilor, însă fără această facilitate oferită de stat, oamenii nu se vor mai întoarce la locul de muncă, iar formarea tinerilor ar fi dificilă pentru că aceştia nu se mai orientează către astfel de industrii.

Creşterea costurilor la utilităţi a afectat puternic industria locală a producţiei de modă, unde exista deja o luptă mare pe preţ, luptă pe care Irina Schrotter o consideră a fi păguboasă din cauza faptului că unii jucători din piaţă încheie contracte la preţuri foarte mici, destul de aproape de costul producţiei, ceea ce face ca profiturile să fie la un nivel scăzut.

„Destul de multe fabrici vorbesc despre închidere dacă nu reuşesc să negocieze cu partenerii o creştere a manoperei, astfel încât să îşi acopere cheltuielile. România are o creştere de trei ori a preţurilor la aceste facturi faţă de alte ţări care au majorări de 150%, aici este problema. Cei care administrează România trebuie să ia în serios semnalele pe care noi, mediul de afaceri, le transmitem. Avantajul nostru competitiv era că aveam o mână de lucru ieftină, care acum se pierde complet. Dacă conducătorii nu sunt atenţi la aceste detalii, industrii întregi se vor închide în România“, explică ea.

În continuare, competenţele lucră­torilor români reprezintă un diferen­ţiator faţă de Republica Moldova sau Ucraina, unde şi acolo există forţă de muncă ieftină.

Fără investiţii noi în industria modei, crede Irina Schrotter, România ar putea pierde aceste avantaje.

Fabrica pe care o administrează antreprenoarea şi care lucrează în sistem lohn nu a fost la fel de puternic afectată precum alte companii din industrie. Unitatea are încheiat un parteneriat cu un important brand de haine din Europa activ pe piaţa de lux, ceea ce i-a permis antreprenoarei să nu scadă preţul manoperei.

Irina Schrotter deţine şi o fabrică care produce pentru propriul brand, care a fost puternic afectată de pandemie, dat fiind că această criză sanitară a şters toate colaborările internaţionale pe care antreprenoarea le avea cu brandul său. Irina Schrotter îşi trimitea anterior produsele în peste 40 de ţări de pe patru continente.

„În mod tradiţional, în sistemul nostru se lucrează cu precomenzi. Asta înseamnă că în primăvară contractezi pentru sezonul de vară al anului următor. Înainte, retailerii riscau să plătească înainte şi să aştepte şase luni, acum nu se mai întâmplă acest lucru. Acum, sistemul merge în regim fast-fashion, clienţii cumpără ceea ce găsesc. Mai mult, noi, brandurile locale, nu mai suntem prezenţi în târgurile internaţionale pentru că s-au făcut mai mult online. E complicat pentru un retailer să rişte şi să cumpere o colecţie online. Pentru designul românesc este un moment foarte prost, tot ce s-a construit în 20 de ani s-a pierdut odată cu pandemia“, precizează ea.

Cu 600 de angajaţi, fabrica care produce în sistem lohn a avut anul trecut venituri de 6 mil. euro, iar a doua companie, care are de zece ori mai puţini angajaţi decât prima, a înregistrat o cifră de afaceri de 2 mil. euro.

„Dacă România nu mizează pe creativitate, pe produse care să înglobeze inteligenţă, creaţie, idei, va pierde iar startul în competiţia care se întâmplă acum în lume“.

Irina Schrotter este de părere că anul 2022 ar putea fi mai bun decât 2021, însă creşterea costurilor cu facturile la utilităţi ar putea pune sub semnul întrebării o posibilă evoluţie pozitivă a industriei. Cu toate acestea, ea este de părere că există şi avantaje.

„Eu cred că putem fi câştigători cu câteva condiţii, cel mai important aspect şi care ne diferenţiază foarte mult este că avem o calitate foarte bună a produsului şi respectăm termenele de livrare. Problema cea mai mare pe care o avem în industria noastră e faptul că ne confruntăm cu o pierdere majoră a forţei de muncă“, mai spune ea.

Irina Schrotter a fondat în 1990 brandul de modă cu acelaşi nume şi deţine şi o companie textilă care produce în sistem lohn. Sub brandul Irina Schrotter sunt deschise cinci magazine monobrand în România şi unul în Elveţia.

România a fost şi încă este unul dintre principalii croitori şi pantofari ai Europei şi chiar ai lumii, dar pandemia a lovit din plin industria, lucru vizibil şi în cifrele pe 2020, ultimul an pentru care există date publice. Mai exact, în 2020 industria de profil - CAEN-urile 13, 14 şi 15 - a avut o cifră de afaceri cumulată de 18,3 mld. lei, cu 17% mai mică decât în 2019, ultimul an de dinainte de pandemie, arată calculele făcute de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Totodată, numărul de salariaţi a scăzut cu circa 35.000, până la aproape 140.000 de oameni. Numărul de angajaţi din domeniu a scăzut însă constant an de an, faţă de 2008 cifrele fiind la mai puţin de jumătate. Peste 150.000 de oameni s-au orientat către industrii mai bine plătite sau au luat drumul străinătăţii în căutarea unor joburi nespecializate plătite cu 800-1.000 de euro pe lună.

Un Demers Ziarul Financiar cu susținerea ZF 15 minute cu un antreprenor
ZF 15 minute cu un antreprenor