ZF 15 minute cu un antreprenor. Ovidiu Gheorghe, ACDBR: Este tot mai greu pentru producători să îşi vândă produsele. Retailul modern se extinde fără un fundament economic, iar tradiţionalul tot scade

♦ ACDBR este o asociaţie reprezentativă a pieţei de distribuţie de bunuri de larg consum din România, având 37 de membri cu o cifră de afaceri totală de 1,5 mld. euro.

Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), spune că universul de retail modern se extinde tot mai mult ca număr de magazine, însă fără să existe o justificare economică reală a acestei mutări. Dezvoltările marilor retaileri duc însă la scăderea pieţei de retail tradiţional, care este într-un continuu declin în ultimii ani.

În România există astăzi circa 4.000 de hipermarketuri şi super­marketuri, anual deschizându-se 250-350 de unităţi noi. La polul opus, în co­merţul tradiţional anual se închid mii de unităţi, astăzi mai fiind active circa 40.000-45.000 de magazine. „Dacă vor­bim de retailul modern, piaţa se extin­de, din punctul nostru de vedere, poate ne­justificat economic. Una dintre re­gu­lile din şah este să ocupi centrul ta­blei şi, poate, una dintre strategiile acestor mari reţele de comert a fost să ocupe cât mai bine teritoriul. Unul dintre efec­tele nedorite pentru consumatorii români însă, a fost diminuarea nu­mă­rului de magazine mici, de pro­xi­mitate, dar tradiţionale“, spune Ovidiu Gheorghe, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

ACDBR este o asociaţie reprezentativă a pieţei de distribuţie de bunuri de larg consum din România, având 37 de membri cu o cifră de afaceri totală de 1,5 miliarde euro. Asociaţia face parte din Asociaţia Retailerilor Independenţi din Europa, care susţine şi existenţa şi dezvoltarea retailerilor independenţi de marile reţele.

„În următorii ani, retailul de bunuri de larg consum va suferi modificări majore. Probabil, din piaţa de comerţ modern vor dispărea jucători. Nu ai cum să ţii foarte multe magazine în piaţă fără un fundament economic. Nu cred că este fezabil acest model de business (ce mizează pe o expansiune foarte accelerată - n.red.), poate este vorba doar de ocuparea unui teritoriu“, mai spune el. În opinia sa, retailerii moderni care se extind rapid o fac pentru a elimina concurenţa, pentru ca ulterior reţelele lor să fie restructurate pentru a păstra doar magazinele profitabile.

Momentan însă, extinderea agresivă a retailerilor moderni ar putea avea efecte negative şi asupra producătorilor locali care, nu îşi mai găsesc locul pe rafturile supermarketurilor, adaugă el.

Ovidiu Gheorghe este de părere că România are nevoie de o asociere a tuturor actorilor implicaţi, de la reprezentanţii statului până la producători, procesatori şi distribuitori pentru a creiona o strategie cât mai eficientă pentru vânzarea produselor locale.

„Devine din ce în ce mai greu să vinzi produsele locale (în comerţul modern – n.red.). Sunt multe bunuri care, în mod natural, nu au cum să îşi găsească locul pe rafturile supermarketurilor, pentru că spaţiul este limitat. Pe rafturi intră câteva branduri pe fiecare categorie de produs. Ce se întâmplă cu celelalte branduri, unde îşi vor comercializa aceste businessuri produsele dacă piaţa de comerţ tradiţional se diminuează pe fondul extinderii magazinelor moderne, iar raftul rămâne acelaşi în supermarketuri“, explică preşedintele ACDBR.

Circa 80% din piaţa de retail cu dominană alimentară din Bucureştiului este controlată de reţelele de supermarketuri, în timp ce în restul ţării procentul este mai mic, dar sare de 60% la nivel naţional.

Pentru a echilibra raportul de putere între marile reţele şi producători, ACDBR a propus încă din 2018 un proiect de creare a opt depozite regionale aflate în fiecare zonă principală a României, care să coleteze, să sorteze legume şi fructe şi, eventual, să se ocupe şi cu producţia gemurilor, bulionului sau a altor alimente procesate, în cazul în care fructele şi legumele sunt pe punctul de a se deteriora.

„Aceste depozite ar trebui să conducă la o capacitate sporită de negociere a producătorilor în discuţiile cu supermarketurile, dar şi cu eventuali cumpărători din afară. România îşi propune doar declarativ să echilibreze balanţa comercială, doar există declaraţii, dar nu se acţionează. Nu ducem lipsă de depozite, dar acest proiect oferă viziunea unui management comun, o viziune la nivel naţional“, explică Ovidiu Gheorghe.

Proiectul celor opt depozite ar presupune o colaborare între public şi privat, iar finanţarea sa ar trebui să fie susţinută de către stat, fiind nevoie de circa 250 milioane euro, cel puţin.