ZF 15 minute cu un antreprenor. Radu Timiş jr., CrisTim: Există o reducere a costurilor în 2023, ceea ce le permite producătorilor să introducă promoţii, care conduc la o scădere temporară a preţurilor

♦ Prima parte a anului a adus o creştere de două cifre pentru producătorul de mezeluri, lactate şi ready-meals ♦ Evoluţia e însă contrară pieţei, care înregistrează o scădere în volume ♦ Grupul CrisTim activează pe mai multe pieţe, de la mezeluri şi lactate până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup este producţia de mezeluri ♦ Anul acesta, grupul investeşte în special în turism şi agricultură, suma totală ajungând la circa 10 milioane euro.

Preţurile produselor alimentare cresc în continuare, însă inflaţia cunoaşte o reducere, ceea ce înseamnă că ritmul scumpirilor este mai lent decât în 2022. Se remarcă totuşi o reducere a costurilor cu materiile prime şi cu utilităţile, iar asta sca­de din presiunea resimţită de producători, permiţându-le acestora să jongleze cu promoţiile, fapt care duce la o reducere – dar doar temporară - a preţurilor, spune Radu Timiş jr., CEO al CrisTim, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank.

„Preţurile încep să scadă la raft, dar doar temporar. Nu scad preţurile de listă, declinul vine din oferte punctu­ale. A crescut foar­te mult faţă de anul trecut rata de pro­mo­vare. Există inves­ti­ţii masive în promo­va­re, în reduceri de preţ, dar sunt reduceri temporare, pe care unele companii le păstrează o lună, trei sau şase luni. Nicio companie nu îşi reduce preţul de listă. Producătorii cresc share-ul de pro­mo­ţii tocmai pentru a păstra cifrele şi rentabi­litatea“, spune Radu Timiş jr.

Prima parte a acestui an a adus o creştere de două cifre pentru grupul CrisTim, susţine CEO-ul companiei, însă această evoluţie nu se vede şi în restul pieţei, care se confruntă chiar cu o scădere a volumelor, ori asta înseamnă o reducere a consumului.

În pofida unei evoluţii negative a pieţei, consumatorii nu au migrat către produse mai ieftine, aşa-numitul downtrading, ci au ales să consume mai puţin, rămânând fideli aceloraşi branduri.

„Mentalitatea consumatorului român s-a schimbat. Dacă ne uităm acum 10-15 ani, când şi puterea de cumpărare era mai mică, consumatorul român era avid de promoţii, era o disperare când erau promoţii în piaţă. Odată cu pandemia, s-a simţit o creştere accelerată a apetitului pentru produse mai sănătoase. Consumatorul devine mai con­şti­ent de cât de importante sunt starea lui de bine şi sănătatea sa“, explică Radu Timiş jr.

El este de părere că mulţi producători, în perioade de criză, greşesc atunci când umblă la calitate pentru a reduce costurile, în speranţa că modificările făcute nu vor fi observate de consumatori. Însă odată ce clientul sesizează diferenţa de calitate, cu greu mai revine la acelaşi produs şi la acelaşi brand.

„Consumatorul român pune preţ pe calitate. În momentul în care începi să pierzi cotă de piaţă, tu nu îţi dai seama, pentru că pierzi foarte lent, mai ales dacă eşti un brand mare. Iar când realizezi declinul, e deja târziu, efortul investiţional de a reveni pe piaţă, de a reconvinge consumatorul, este foarte mare“, explică el.

Chiar dacă pandemia a contribuit la creşterea interesului românilor pentru produse naturale şi, în general, mai sănătoase, iar piaţa alimentelor vegane şi vegetariene a înregistrat un avans puternic în ultimii ani, totuşi ea este prea mică pentru a putea concura cu piaţa produselor din carne.

„Există un trend, într-adevăr, în rândul generaţiei tinere, în rândul adolescenţilor mai ales, de a consuma mai puţină carne. Sunt şi români care consumă doar produse vegane, dar sunt puţini. Mulţi sunt flexitarieni, oameni care aleg să îmbine carnea cu legume şi alte tipuri de produse. Mai există şi categoria celor care sunt dispuşi să încerce astfel de produse, dar nu le găsesc loc în dieta lor. Produsele vegane încă nu au câştigat total încrederea consumatorului.“

Grupul CrisTim activează pe mai multe pieţe, de la mezeluri, lactate şi până la turism şi vin, însă cel mai important business pentru grup îl reprezintă producţia de mezeluri, care realizează cea mai mare parte din cifra de afaceri, fiind urmată de ready-meal-uri şi lactate. Categoria de produse ready-meal a cunoscut o creştere considerabilă în ultimii ani, astfel că piaţa a avansat anual cu o rată de două cifre (peste 10%).

La polul opus, Radu Timiş Jr spune că cel mai dificil business din portofoliul grupului este cel de lactate.

„Este un business integrat şi pe verticală şi pe orizontală, avem fermă vegetală, fermă animală, fabrică de procesare a laptelui. Avem tot acest ciclu de producţie integrat şi efortul operaţional este mult mai mare decât la celelalte businessuri“, precizează el.

Cea mai recentă investiţie într-o nouă piaţă a grupului CrisTim este cea în turism, după ce a investit în renovarea şi deschiderea Casei Timiş, din judeţul Prahova, în urmă cu câţiva ani. Între timp, pe lângă Casa Timiş, antreprenorii au investit în construirea unor bungalouri în acelaşi loc, unde grupul deţine şi o suprafaţă generoasă plantată cu viţă de vie.

Radu Timiş Jr spune că urmează a fi lansat şi propriul vin sub un brand propriu, însă acest lucru se va întâmpla odată cu finalizarea investiţiilor în partea de cramă.

Anul acesta, grupul investeşte în turism şi agricultură o sumă totală care ajunge la circa 10 milioane euro.

„Am investit în zona de mezeluri şi ready-meal în retehnologizare şi în echipamente noi. Avem planuri şi mai mari pentru anul viitor, pentru a ne extinde capacităţile de producţie şi a intra şi în noi categorii de produse. Vrem să ne diversificăm portofoliul în zona de mezeluri, ready-meal şi lactate. Am extins fermele vegetale, am extins suprafeţele cultivate şi numărul de vaci, am finalizat şi o fabrică nouă de brânzeturi, ceea ce ne permite să ajungem la un volum de 35.000-40.000 litri de lapte procesaţi pe zi până la sfârşitul anului“, mai spune el.

Anual, grupul CrisTim realizează investiţii de circa 10-15 mil. euro.

Radu Timiş Jr este optimist cu privire la cum va fi cea de-a doua parte a anului având în vedere că nu se aşteaptă la o criză economică, însă incertitudinile din zona fiscală şi anunţurile cu privire la măririle de taxe creează impredictibilitate. Cu toate acestea, motivul principal de optimism este multitudinea de surse de finanţare.

„În România avem acces la resurse financiare, la programe europene şi la bani cum nu am avut niciodată în istorie. România a început să demareze multe proiecte cu bani europeni, mai ales în zona de infrastructură, unde multiplicatorul în economie este foarte mare. Asta îmi dă o notă de optimism, dacă aceste proiecte mari continuă să fie un motor pentru economie, indiferent de crize, vom avea în continuare o creştere a numărului locurilor de muncă“, conchide el.