Din 30 de capitale europene studiate, Bucurestiul se situeaza pepozitia 28. Dar, potrivit lui James Watson, managing editor alstudiului "European Green City Index", "Bucurestiul nu puteaperforma mai bine de atat pentru moment, si importante suntactinile de maine, nu cele de ieri."
Watson atrage atentia ca in top zece s-au clasat tocmai oraselecele mai bogate din Europa (dupa PIB-ul per capita), orase care auluat actiuni serioase pentru protectia mediului si eficientaenergetica. Cu alte cuvinte, chiar daca am fost inscrisi in studiu,nu exista termeni reali de comparatie intre capitala Romaniei sicele ale statelor din Vest si Nord Europene. "Bucurestiul siRomania in general trebuie sa priveasca spre exemplele altorcapitale si state europene, pentru ca experienta si expertizaaltora poate fi foarte folositoare", indeamna acesta.
Performantele fiecarui oras participant au fost impartite in optcapitole diferite: emisiile de CO2, energia, constructiile,transportul, colectarea rezidurilor, calitatea apei si aerului, sipoliticile de mediu existente.
Suntem ultimii cand vine vorba despre proiectele guvernamentale cureferire directa la mediul inconjurator, si cel mai bine (locul 21)ne clasam la capitolul constructii, unde Bucurestiul a fost primacapitala est-europeana care a infiintat (in 2008) un Consiliu alCladirilor Verzi (RoGBC - Romania Green Building Council) care aridicat standardul de constructie pentru noile cladiriridicate.
Ne clasam pe locul 24 in ce priveste emisiile de dioxid de carbon,la un nivel estimat la 5,2 tone/persoana pe an, dar studiul noteazain dreptul Bucurestiului doar 1,9 milioane de locuitori, adica doarbucurestenii cu acte. Urcam un loc in clasament, pana pe pozitia23, la capitolul energie, unde suntem obligati sa ne conformam lanormele europene privind eficienta energetica, si ne situam pelocul 28 la transporturi si la managementul gunoiului rezidual (479de Kg pe cap de locuitor - sub media celor 30 de orase, 511Kg).
Rezultatele studiului "European Green City Index", efectuat deEconomist Intelligence Unit si sponsorizat de Siemens vin intr-unan 2009 considerat a fi crucial pentru eforturile internationaleadresate stoparii schimbarilor meteorologice la nivel mondial.Adoptand Planul de Actiune de la Bali, natiunile participante laconferinta de atunci, in 2007, au fost de acord ca peste doi ani,la Copenhaga, va fi ultima sansa pentru semnarea unui acord inaintede expirarea Protocolului de la Kyoto, in 2012.
Astazi, si pentru urmatoarele doua saptamani, liderii mondiali vorincerca sa ajunga la un acord privind noile norme de poluareagreate la nivel international, iar principala tema de discutie dela Copenhaga, devenita intre timp "Hopenhaga" (de la "hope", careinseamna speranta), este stabilirea unor noi tinte internationalepentru emisiile de dioxid de carbon ale fiecarui stat inparte.
"Timpul a expirat. S-a terminat cu vorbaria si e timpul pentrudecizii", spune primarul orasului gazda, Ritt Bjerregaard, lainaugurarea Conferintei de Mediu de la Copenhaga. CapitalaDanemarcei este prima clasata in studiul "European Green CityIndex", si nu este nicio intamplare ca summit-ul Cop 15 are loc totaici, intr-un oras in care opt din zece oameni merg la serviciu cubicicleta, sau care in 2025 isi va satisface 20% din necesarul deenergie din surse alternative, in principal prin parcurieoliene.
Dar nici macar Copenhaga, sau Stocholm sau Oslo, urmatoareleclasate in topul celor mai verzi capitale europene, nu pot fi unexemplu general de urmat, pentru ca, asa cum explica chiarBjerregaard, femeia care conduce Copenhaga, resursele financiare simai ales sursele naturale de care beneficiaza unele state nu pot fireproduse in alta parte a globului. "Probabil ca Romania nu poateconstrui parcurile eoliene din Danemarca, dar poate paria peenergia solara sau hidro. Important este sa existe o strategie dedezvoltare pe tremen lung, pentru ca, asa cum am demonstrat noi,solutii exista", conchide Bjerregaard, venita la conferinta depresa pe bicicleta.
Principalele probleme de pe ordinea de zi, asa cum le pune chiarseful UE pe probleme de clima, Yvo de Boer, sunt patru la numar:prima - cat de dispuse sunt tarile industrializate sa reducaemisiile de dioxid de carbon; a doua - cat de dispuse sunt tarileaflate in dezvoltare, ca India si China, sa limiteze emisiile dedioxid de carbon; a treia - ce ajutor finaciar trebuie sa primeascatarile aflate in dezvoltare, si aici intra si Romania, pentru a seangaja in acest efort comun; si patru, cum pot fi manageriati baniiacestia? Probleme complexe care vor trebui sa-si gaseasca raspunsulla Copenhaga.
Temere generala de la Copenhaga este ca si anul acesta vom aveavorbe si nu fapte. In primul rand pentru ca niciuna dintre tarileUniunii Europene (UE) nu si-au indeplinit vreodata promisiunile dea-si reduce emisiile de carbon in atmosfera. Si asta in ultimii 20de ani. Deci niciuna dintre tarile respective, in afara poate destatele nordice, nu are cu ce sa vina la masa de negocieri, inafara unei liste de promisiuni nerespectate.
Deocamdata, tot ce poate face UE e sa-si ceara scuze in fataStatelor Unite (care si-au redus emisiile de CO2 cu 3%) si Chinei(care e inca o tara aflata in dezvoltare), si sa promita, din nou,ca va incerca sa faca mai bine. Si aici e marea problema a COP 15:tarile care au esuat lamentabil in a-si indeplini promisiunile sepregatesc sa tina prelegeri statelor care au refuzat in trecut sasemneze un tratat ale carui angajamente nu puteau fi respectate.Asa ca din nou, pare a fi vremea promisiunilor.
Cele mai verzi orase din Europa
(Bucurestiul s-a clasat pe locul 28, inaintea Sofiei siKievului)
Copenhaga
Stocholm
Oslo
Viena
Amsterdam
Zurich
Helsinki
Berlin
Bruxell
Paris
Sursa: Economist Intelligence Unit
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
