Pe de o parte, decizia ar pune băncile greceşti în imposibilitatea de a întări sau dezvolta activităţile din străinătate, dar pe de alta le-ar permite să evite retragerea urgentă din Balcani, aşa cum cer anumiţi oficiali ai Comisiei Europene (CE). Interdicţia a venit de la Directoratul General pentru Competitivitate al Comisiei, scrie publicaţia elenă Kathimerini, care citează surse apropiate situaţiei. Acestea spun că băncile greceşti au acceptat ca până în 2017 să-şi fi redus deja operaţiunile din afara ţării, ceva ce se poate obţine şi fără vânzarea subsidiarelor.
Oricare ar fi planurile finale ale CE pentru băncile greceşti, cert este că la sfârşit operaţiunile lor din regiune vor fi mai mici şi mai vulnerabile decât acum, iar harta sistemelor bancare se va schimba.
Argumentul Bruxellesului este că băncile care primesc ajutor de la stat, cum sunt cele greceşti, nu pot folosi banii pentru a-şi dezvolta activităţile din străinătate.
Totodată, Comisia cere băncilor să acţioneze mai rapid şi mai hotărât pentru vânzarea de active pentru a putea rambursa cât mai curând posibil fondurile primite de la stat.
Însă cum un principiu al pieţei spune că atunci când un activ trebuie vândut într-un anumit interval de timp, cumpărătorii de obicei aşteaptă până în ultimul moment pentru a face achiziţia la cel mai mic preţ posibil, dacă băncile şi-ar vinde subsidiarele din străinătate ar putea strânge doar o fracţie din valoarea reală. Astfel, ele vor putea plăti doar o mică parte din ceea ce datorează statului.
Dar dacă băncile îşi păstrează prezenţa în regiune, potenţiala creştere din ţările vecine le-ar aduce venituri substanţiale şi prin urmare le-ar mări valoarea, atât la nivel de grup, cât şi de subsidiare. De asemenea, ar creşte valoarea acţiunilor băncilor, din care o mare parte sunt deţinute de Fondul Elen de Stabilitate Financiară, controlat de statul grec. În portofoliul fondului intră puţin sub 90% din acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank şi Alpha Bank şi 98% din Eurobank. Acestea sunt cele mai mari bănci greceşti.
Creditele toxice vor ajunge la 40% din total
Pe lângă vânzarea de active, băncile sunt presate să scape şi de creditele toxice sau neperformante. Acestea reprezintă 30% din total, iar tendinţa ponderii este de creştere, scrie Financial Times. Bancherii se aşteaptă ca în următoarele 18 luni să fie atins nivelul maxim, de 35-40% din total. Pentru a curăţa sistemul bancar de activele toxice, guvernul de la Atena ia în considerare să retragă decizia prin care interzice băncilor să-i execute silit pe cei care nu-şi pot plăti ipotecile.
Băncile greceşti au pierdut aproximativ 90 de miliarde de euro, sau o treime din baza de depozite, după ce ţara a fost cuprinsă de criza datoriilor suverane, în 2009. O parte din depozite au fost retrase de teama ieşirii Greciei din zona euro, notează agenţia Thomson Reuters. Depozitele şi-au revenit uşor, cu 17 miliarde de euro, în lunile care au urmat alegerilor din iunie 2012 şi care au dus la formarea unui nou guvern şi au domolit temerile că Grecia ar putea ieşi din uniunea monetară. Din martie situaţia s-a înrăutăţit iar din cauza salvării Ciprului pe socoteala deponenţilor. De asemenea, afacerile şi gospodăriile, ale căror venituri sunt erodate de austeritate, au apelat la economiile depuse la bănci pentru a-şi plăti taxele mai mari introduse de guvern la cererea creditorilor internaţionali.
Acum, creditorii internaţionali iau în considerare al treilea pachet de bailout pentru Grecia, aşteptându-se ca economia elenă să aibă nevoie de ajutor suplimentar de 10-20 miliarde euro. Primele două bailouturi au fost de 246 miliarde euro.
Efortul herculean de transformare a sistemului bancar grecesc
Până în primăvara acestui an, în doar câteva luni, sectorul bancar grecesc a reuşit să-şi fuzioneze zece jucători în patru bănci sistemice.
Sub presiunea troicii creditorilor internaţionali (FMI, BCE şi UE) şi prin ghidajul Fondului Elen de Stabilitate Financiară şi al băncii centrale, aceste bănci sistemice au strâns capital de aproape 30 miliarde euro, potrivit datelor pentru luna mai ale Hellenic Exchanges, preluate de Forbes. Pe frontul fuziunilor şi achiziţiilor, restructurarea sistemului bancar elen a dus la acorduri greceşti record şi la a şasea mare afacere europeană din primul semestru, achiziţia de 5,83 miliarde euro a Eurobank Ergasias de către Fondul de Stabilitate.
Trei dintre băncile sistemice au reuşit să strângă capitalul de care aveau nevoie pentru a evita naţionalizarea, iar Piraeus chiar a depăşit cota. Eurobank însă, care ar fi vrut să fuzioneze cu National Bank of Greece, n-a intrat în clubul performerilor. În aprilie 2012 fuziunea cu NBG a fost anulată în ultimul moment, analiştii sugerând că specialiştii troicii s-au speriat de prăbuşirea sistemului bancar cipriot. Ei au descris entitatea care ar fi fost astfel creată ca fiind „prea mare pentru a putea fi lăsată să se prăbuşească”.
Banca nouă ar fi avut active de 180 miliarde euro, în timp ce PIB-ul Greciei din acel an a fost de 190 miliarde euro. Eurobank a avut ghinion şi când a căutat capital privat anul acesta.
Foştii acţionari precum familia Latsis nu au reuşit să ajute banca. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank). Acestea controlează 12% din sistemul bancar românesc, ceea ce echivalează cu active de 10 miliarde de euro.
În Bulgaria, băncile greceşti au o cotă de piaţă de aproape 30%, deţin 20% din credite şi o treime din depozite, potrivit Novinite.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
