Cecul rămâne un instrument solid de plată, util şi sigur în relaţiile dintre agenţii economici, dar atâta timp cât nu este deturnat sensul lui, respectiv instrument de plată şi nu de garantare a unei plăţi. Cecul în sensul legii este plătibil la vedere, irevocabil în termen de 15 zile şi toate elementele de plată trebuie completate la momentul efectuării unei operaţiuni comerciale. Darea unui cec în alb sau postdatat, operaţiuni care se întâmplă frecvent în economia românească între agenţii economici, îi denaturează sensul, iar acest lucru a dus la apariţia multor procese între agenţii economici. Agenţii economici cer şi acceptă cecul ca plată în relaţiile comerciale considerând că acest instrument beneficiază de o protecţie penală, ceea ce i-ar descuraja pe cei care iau o marfă şi nu o mai plătesc.
Realitatea economică, mai ales în criză, arată însă că această protecţie „penală“ nu îi descurajează pe unii agenţi economici să comită fraude. Faptul că procesele ulterioare sunt lungi, că în unele situaţii magistraţii dau soluţii care câteodată nu sunt înţelese a dus la apariţia unor nemulţumiri din partea agenţilor economici păgubiţi.
WikiZF: Profilul companiei CEC Bank S.A.
Cecul, cu toate că este folosit din ce în ce mai puţin, trebuie păstrat în viitor, însă cu o reglementare mai strictă pentru a fi evitate cazurile de înşelătorie, au spus ieri reprezentanţii băncilor şi oamenii de afaceri la conferinţa „Utilizarea şi protecţia cecului ca instrument de plată“ organizată de ZF la Banca Naţională a României (BNR). Evenimentul a fost realizat împreună cu Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, BNR şi cu partenerii Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi Bancpost.
Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei, a spus că este deschis oricăror propuneri din partea mediului de afaceri prin care cecul să devină cu adevărat un instrument de plată, recunoscut şi de necontestat, care să faciliteze relaţiile dintre agenţii economici. „Cred că avem nevoie de acest tip de dialog la care oamenii să poată participa deschis, fără niciun fel de temeri, să dorească să contribuie din spirit civic, dintr-o nevoie personală, din frustrare sau chiar furie la găsirea unor soluţii care să mişte lucrurile.“
Dorinţa mea este de a identifica acel instrument de plată, de garanţie de care mediul de afaceri are nevoie cu adevărat ca să mişte lucrurile. Noi avem de multe ori un gol între realitatea normativă şi realităţile societăţii, a adăugat el.
Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, afirmă că trebuie să fie toleranţă zero pentru cei care nu plătesc. „Dacă nu se introduce cadrul legislativ care să instituie o toleranţă zero la neplată, vom trăi într-o societate de buncăre în care importăm şi exportăm izolat de România, în care PIB-ul creşte , dar nivelul de trai se opreşte.“
Tiberiu Niţu, procurorul general al României, a explicat în cadrul conferinţei care este litera legii, dar şi modul cum analizează procurorii un dosar. Trebuie foarte bine dovedită intenţia de înşelăciune atunci când s-a emis un cec care a ajuns ulterior într-o situaţie de neplată, a menţionat el.
„Pentru a beneficia de protecţia penală este necesar să se dovedească intenţia directă a autorului de a nu plăti. Folosirea de cecuri implică acceptarea posibilităţii de a nu exista disponibilitatea fondurilor la data plăţii. (...) Dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de Legea nr. 59/1934 asupra cecului. Dacă ţi se emite un cec şi se spune că momentan nu sunt fonduri, dar vor fi la scadenţă, nu e înşelăciune“, a afirmat Niţu.
Reperele noastre sunt incriminarea din legi şi hotărârile ÎCCJ, a menţionat el. El a dat câteva exemple de elemente faptice din care rezultă lipsa intenţiei: autorul a făcut demersuri să achite debitul, anterior şi ulterior introducerii filelor cec spre decontare, a notificat partea civilă înainte de introducerea cecului în plată despre inexistenţa disponibilului, a achitat o parte din contraveniente. Niţu a spus că până în prezent procurorii au întocmit 214 rechizitorii de înşelăciune. El a amintit că în 2013 lucrăm cu o lege din 1934, fiind necesar să admitem că realităţile sociale de atunci erau altele decât cele de acum.“ La ora actuală, de cele mai multe ori cecul e folosit ca element de garantare, dar e de fapt un instrument de plată. Aici ajungem la condiţia ca beneficiarul să aibă cunoştinţă de disponibilitatea fondurilor“, potrivit lui Niţu.
Cecul ca instrument de garantare a plăţii nu există, el nu este un instrument de garantare, susţine Cornel Popa, avocat asociat la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii.
„Există definiţii în lege care confirmă acest fapt. Cecul înseamnă bani. Dacă doresc un instrument de garantare eficient, soluţia nu este cecul, ci biletul la ordin, un titlu de credit veritabil care încorporează creanţa despre care se vorbeşte şi care la scadenţă poate fi pusă în executare. Cecul fiind asociat cu răspunderea penală creează impresia că oferă promisiunea că suma respectivă va fi achitată.“ Posesorul unui cec în alb are posibilitatea să completeze acel cec cu orice îi trece prin minte, a mai spus Popa. „Se foloseşte cecul postdatat. Este de evitat, însă. Cu privire la cecul postdatat, sunt instanţe care au considerat că emiterea unui cec postdatat este echivalentă cu datare falsă.“
Cea mai gravă problemă a oamenilor de afaceri în contextul crizei economice este neplata, pe lângă stoparea creditării de către bănci sau întârzierea la restituirea TVA de către stat, a spus preşedintele AOAR. „ Omul de afaceri după criză a văzut că nu i se plăteşte, iar cel care nu plăteşte nu este penalizat, iar dacă ceri şi ai greşit la cifre, cel puţin în restituirea TVA, lucrurile devin penale. Discutăm de toleranţă zero la neplată. Oamenii de afaceri disperaţi într-o societate cu morala pervertită au găsit o soluţie: cecul, care atrage responsabilitate penală. Cel care nu plăteşte intră la închisoare. Mă frapează că atunci când cerem un cec trebuie să acceptăm că s-ar putea să nu existe fondurile“, a afirmat Pogonaru.
Problemele cu care se confruntă băncile în ceea ce priveşte cecul sunt necompletarea tuturor elementelor obligatorii, prezentarea la plată după expirarea termenului, utilizarea cecului ca garanţie, nu ca instrument de plată şi a cecurilor postdatate, a spus Ela Breazu, directorul executiv Corporate Transaction Banking în cadrul Bancpost.
Băncile au refuzat la plată instrumente de debit în valoare de aproape 670 mil. lei (150 mil. euro) în luna octombrie, în creştere cu echivalentul a 90 mil. lei faţă de luna anterioară, pentru că nu au găsit suficiente lichidităţi în conturile titularilor pentru a onora cecurile şi biletele la ordin emise de aceştia.
Refuzurile la plată sunt foarte mici în raport cu valoarea instrumentelor de plată şi nu mai reprezintă un semnal de alarmă aşa cum era în anii trecuţi, a arătat Ruxandra Avram, şef serviciu în Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.
Băncile ar trebui să aibă propriile proceduri pentru înmânarea filelor de cec, să verifice mai întâi poziţia companiei respective în piaţă, trecutul ei, solvabilitatea acesteia, dar şi să limiteze sumele în funcţie de caz, pentru a nu mai exista „tunuri“ în piaţă, consideră Avram. În opinia ei, economia, firmele româneşti sunt supraîndatorate, pentru că altfel ar avea cu ce să plătească.
Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, a arătat că viitorul cecului va avea un sens dacă acest instrument de plată va fi adaptat la noile tehnologii, trebuind gândită o formulă de a transfera aceste instrumente către noi suporturi tehnologice. „Noi la BNR am încercat în 2010 să aducem la zi aceste instrumente de plată. Am «pieptănat» semnificativ legislaţia secundară. Ce nu am făcut încă, şi o vom face cu un consens al autorităţilor, este să aducem legile cecurilor în secolul XXI. Trebuie să luăm o decizie dacă le aducem în secolul XXI sau le lăsăm să cadă în desuetudine“, a spus Olteanu.
Mediul de afaceri are nevoie de asigurarea unei garanţii la plată, a arătat Robert Cazanciuc ministrul justiţiei, afirmând că este deschis propunerilor şi dialogului pe tema îmbunătăţirii legislaţiei privind cecurile ca instrumente de plată.
Bogdan Olteanu, viceguvernator, Banca Naţională a României
- Este o dezbatere dificilă. Folosirea cecului ridică întrebări tehnice, dar şi o întrebare existenţială: ne mai trebuie cecul? Mai are perspectivă? Mulţi dintre cei care au spiritul comercial în sânge, cei care au şcoala comercială spun că există mijloace definitorii. Aceste instrumente funcţionează.
- La noi există în mod evident o nepotrivire în această perioadă în realitatea economică şi cea legislativă. Realitatea economică este aceea a unei pieţe cu puţină încredere, cu reguli puţin puse în aplicare, dar în acelaşi timp a unei pieţe cu o nevoie uriaşă de garanţie. Relaţia dintre comercianţi are nevoie de garanţie. Pentru că are nevoie de mijloace de plată.
- 99% dintre plăţi în România se fac prin ordin de plată. Sunt tot felul de subtilităţi ale instrumentelor de plată care le pot face utile.
- Cecul fără dimensiunea sa penală nu are nicio valoare. Capacitatea lui e de constrângere a celui care face plata, prin instrumente penale.
- Cardurile vor deveni desuete în câţiva ani. Această funcţie de efectuare de plăţi va fi preluată de alte instrumente. Telefoanele vor prelua funcţiile de plată şi vor înlocui cu succes cardurile.
- Cred că trebuie să ne gândim să transferăm aceste instrumente către noi suporturi. Nu-l văd pe omul de afaceri având timp să treacă pe la bancă să-şi încadreze semnătura între două pătrăţele.
- Noi la BNR am încercat în 2010 să aducem la zi aceste instrumente de plată. Am „pieptănat” semnificativ legislaţia secundară. Ce nu am făcut încă, şi o vom face cu un consens al autorităţilor, este să aducem legile cecurilor în secolul XXI. Trebuie să luăm o decizie dacă le aducem în secolul XXI sau le lăsăm să cadă în desuetudine.
Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei
- Cred că avem nevoie de acest tip de dialog la care oamenii să poată participa deschis, fără niciun fel de temeri, să dorească să contribuie din spirit civic, dintr-o nevoie personală, din frustrare sau chiar furie la găsirea unor soluţii care să mişte lucrurile.
- Lucrez de peste 12 ani în administraţia centrală din România. Foarte mulţi oameni au încercat să mişte lucrurile fără a aştepta o recompensă. Efortul lor nu a avut efectul scontat, pentru că nu a avut la bază un dialog care să reflecte o nevoie reală a societăţii.
- Suntem într-un cerc vicios. Fără un mediu de afaceri puternic care să poată susţine justiţia şi economia, nu putem găsi soluţii cu adevărat. Mediul de afaceri trebuie să fie puternic.
- Dorinţa mea în urma dezbaterilor de astăzi este de a identifica acel instrument de plată, de garanţie de care mediul de afaceri are nevoie cu adevărat ca să mişte lucrurile. Noi avem de multe ori un gol între realitate normativă şi realităţile societăţii.
Încercăm să facem o legătură permanentă între realitatea normativă şi nevoile societăţii. Fără a înţelege nevoia societăţii vom crea în continuare forme fără fond care vor aduce blocaje în economie, fără a aduce un sprijin real.
Tiberiu Niţu, procurorul general al României
- Noi, procurorii, suntem implicaţi activ în activitatea de combatere a fraudelor prin utilizarea cecurilor. Incriminarea cecului fără acoperire nu e o răspundere obiectivă ce decurge din simpla emitere a filei cec. Sunt necesare a fi întrunite toate condiţiile.
- Pentru că tot am fost contestaţi că noi nu reacţionăm ferm la plângerile oamenilor de afaceri care au suferit în urma emiterii unor file de cec care nu aveau fondurile necesare, trebuie să menţionez că la nivel au fost întocmite de către parchetele din România 214 rechizitorii de înşelăciune.
- Înşelăciunea prin emitere de cecuri este o formă specială a infracţiunii de înşelăciune. Condiţiile sunt: dovedirea activităţilor frauduloase în scopul inducerii în eroare a părţii vătămate, scopul de a obţine un folos material injust, a produce o pagubă posesorului cecului, cecul trebuie să fie valabil emis. Nu se reţine această formă specială dacă fapta se realizează prin intermediul unui bilet la ordin sau ordin de plată.
- Cecul care nu este legal emis poate constitui un mijloc fraudulos.
- Suntem în 2013 şi lucrăm cu o lege din 1934. Trebuie să admitem ca jurişti că realităţile sociale de atunci sunt altele decât cele de acum. Nu trebuie să uităm că această lege a fost aplicabilă cam 10 ani, după care din 1990. La ora actuală, de cele mai multe ori cecul e folosit ca element de garantare, dar e de fapt un instrument de plată. Aici ajungem la condiţia ca beneficiarul să aibă cunoştinţă de disponibilitatea fondurilor.
- Este necesară dovedirea activităţilor frauduloase ale inculpatului în scopul inducerii în eroare a părţii vătămate. Nu este suficient simplul fapt al refuzului de plată pe motiv de lipsă disponibil.
- Dacă beneficiarul cecului are cunoştinţă, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, fapta constituie infracţiunea de emitere de cecuri fără a avea disponibil suficient la tras, prevăzută de art 84 alin. 1 din Legea nr 59/1934 asupra cecului.
- Dacă ţi se emite un cec şi ţi se spune că momentan nu sunt fonduri, dar vor fi la scadenţă, nu e înşelăciune.
Pentru acoperirea prejudiciului creditorii au la dispoziţie numai acţiunea civilă separată, izvorîtă din contract.
Criteriile stabilite de ÎCCJ pentru stabilirea intenţiei în cazul de înşelăciune cu cecuri:
-Conduită anterioară a persoanei acuzate în legătură cu alte contracte sau instrumente de plată.
-Caracterul diferit sau consecvent al conduitei persoanei acuzate faţă de faptele din cauza dedusă judecăţii.
Alte circumstanţe reale: lipsa înregistrărilor contabile a raportărilor la organele fiscale, a angajaţilor ori a unui sediu corespunzător, niciodată nu a a existat provizionul necesar în cont, rulajul fiind zero sau de mică valoare, perioada scurtă de timp în care se acţionează 1-2 luni,
File cec false- mod de operare -inculpaţii se folosesc de falsa calitate de administrator/delegat al unei societăţi cu cigfră de afacere bună
Lipsa intenţiei de inducere în eroare: consecinţa inexistenţei vinovăţiei, ipoteze frecvent contestate în practică
Fila cec în alb - conţine numai semnătura trăgătorului
fila cec postdatată, lăsată drept garanţie – data menţionată pe cec nu este cea reală, a remiterii efective către beneficiar
Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras.
Elemente faptice din care rezultă lipsa intenţiei: autorul a făcut demersuri să achite debitul, anterior şi ulterior introducerii filelor cec spre decontare, a notificat partea civilă, înainte de introducerea cecului în plată, despre inexistenţa disponibilului, a achitat o parte din contraveniente
Înşelăciunea în convenţii comisă prin emiterea biletelor la ordin: speţă- pentru plata mărfurilor achiziţionate, autorul a emis bilete la ordin în alb, respinse ulterior la plată.
Codul penal este din 2009. De patru ani, codul este publicat în Monitorul Oficial şi aceasta e infracţiunea de înşelăciune în articolul 244. Aşa a considerat legiuitorul în 2009 că trebuie să fie infracţiunea de înşelăciune.
Pentru a beneficia de protecţia penală este necesar să se dovedească intenţia directă a autorului de a nu plăti. Folosirea de cecuri implică acceptarea posibilităţii de a nu exista disponibilitatea fondurilor la data plăţii.
Dacă partea vătămată a cunoscut că nu există fondurile necesare, nu e înşelăciune.
Reperele noastre sunt incriminarea din legi şi hotărârile ÎCCJ.
Ruxandra Avram, şef serviciu, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR
- BNR priveşte cecul în primul rând ca instrument de plată şi secundar ca titlu de credit.
- Reglementările pe care le-a avut banca în vedere asta au vrut să demonstreze, că obligaţia băncilor este să administreze mijloace de plată.
- Este necesară modificarea acestor legislaţii în spiritul acestor instrumente, obligaţia băncilor se referă la mijloacele de plată.
- Fenomenul cel mai acut pe care băncile comerciale şi BNR îl simt rezultă exact din această diferenţă care nu poate fi făcută cu uşurinţă: instrument de plată şi titluri de credit.
Avem în faţă celălalt instrument: biletul la ordin. Biletul la ordin este clar un tip de credit. El devine instrument de plată în momentul prezentării la plată. BNR a emis reglementările relevante, cu circuite foarte clar stabilite, distanţa dintre data emiterii şi cea a scadenţei fiind considerată perioada de viaţă a titllului de credit. Aceasta ar trebui să reprezinte o garanţie pentru un eventual creditor.
La cec există anumite standarde privind elementele cuprinse în el, definitorii. Modul de completare e foarte clar stabilit.
Completarea nu este simplă. De exemplu, denumirea trăgătorului nu se poate încadra decât în spaţiul alocat. Noi am creat aici un instrument de plată. Recunoaşterea se face pe baza specimenului de semnătură şi am considerat că este suficient, nu neapărat înscrierea titlului aşa cum este în documentele oficiale.
Noutatea adusă ulterior legii 59 din 1934 a apărut ca urmare a creării unor noi sisteme de plăţi şi decontări. Legea din 34spunea doar despre beneficiar, trăgător, bancă şi metode de tragere. E de domeniul trecutului.
Începând din anul 2012 BNR a fost implicată în sistemele electronice de plăţi, inclusiv cele care gestionează cambiile, ordinele de plată şi cecurile. Prezentarea la plată nu se mai face numai în original. Beneficiarul se duce la bancă, lasă cecul acolo, banca scanează cecul şi completează un formular, informaţiile ajung în sistem, banca trasă vede formularul şi se uită în contul emitentului. Dacă nu sunt bani, refuzul de paltă se transmite tot electronic, iar banca beneficiară scrie motivul de refuz invocat de retras. Plata se poate face direct la banca trasă, direct la trăgător, sau la o casă de compensare.
Prezentarea se face în 15 zile de la data înscrisă ca data emiterii cecului.
Cecul în alb este acel instrument în care există cel puţin semnătura trăgătorului. Lipsa semnăturii îl anulează
Cecul în alb este un instrument care circulă între partenerii de afaceri înainte de momentul prezentării la plată, când trebuie să aibă completate toate elementele.
Legea contabilă nu te obligă să înregistrezi un cec ci eventual operaţiunile care au stat la baza lui. Contabilitatea nu prevede înregistrarea instrumentului de plată, respectiv a cecului, decât dacă există factură.
Incidentele majore apar ca urmare a lipsei disponibilului la momentul prezentării la plată.
În cazul cecului, probabil că este de discutat dacă cecul are această componentă de titlu de credit, când se naşte aceasta şi cât durează.
Doar titlul de credit poate constitui un instrument de garantare. Nu ştiu cum poate fi luată în calcul garantarea cu cecuri.
Postdatarea o poate pune în opinia mea, cel puţin, doar emitentul. Cecul în alb este completat, în schimb, doar de beneficiari sau de posesorii care apar prin operaţiuni de girare.
Situaţia cecurilor prezentate la plată prin sistemul SENT: nu mai sunt abuzuri, incidente majore aşa cum erau în trecut. Refuzurile la plată sunt foarte mici în raport cu valoarea instrumentelor de plată. Nu mai reprezintă un sistem de alarmă aşa cum era în anii trecuţi.
Care este tipologia oamenilor de afaceri care folosesc cecuri? Din întrebările pe care le-am pus în piaţă, am văzut că 80% din păreri spun că oamenii au început să se uite pe legea cecului, în special pe articolul 84 şi sunt foarte liniştiţi . Nu este chiar aşa. Simpla emitere a unui cec fără a avea fonduri disponibile la tras nu e o faptă de pedepsit penal. Asta face diferenţa între biletul la ordine şi cec. Cecul are în vedere încrederea că partenerul emitent va fi foarte atent, pentru că pedeapsa este foarte mare.
Numărul cecurilor refuzate la plată a scăzut în 2013 faţă de 2012, dar încă există.
Trăim într-o perioadă în care ne văităm în ceea ce priveşte gradul de bancarizare a pieţei. Plăţile nu sunt la nivelul la care ar trebui să fie în sistemul bancar.
Pe de altă parte, eu am avut avantajul să lucrez în ambele sisteme şi cel din trecut şi cel din prezent. Cecul nu era lăsat de izbelişte. Cecurile erau cu limite de sume. Le puneam limită şi le obligam să ceară ştampila Băncii Naţionale. Nu se dădeau file de cec indiferent de cifra de afaceri. Trebuie umblat şi la această modalitate prin care băncile să aibă propriile proceduri, Poate că băncile ar trebui să aibă în vedere cota de piaţă a companiei emitente, trecutul ei de utilizare, cifra medie a unei plăţi, pentru a se evita tunurile care au fost date în economie cu astfel de instrumente.
Cornel Popa, avocat asociat, Ţuca Zbârcea şi Asociaţii
- S-a întâmplat de multe ori să particip la tranzacţii imobiliare în care toate părţile aşteptau ca banii să fie viraţi. Treceau câteva ore şi totul devenea extrem de stresant din punctul de vedere al timpului. O astfel de situaţie ar trebui să fie evitată prin utilizarea corectă a cecului. Nu am văzut întâmplându-se, din cauza lipsei de încredere. Persoana care trebuie să încaseze banii respectivi nu va avea încredere că tranzacţia e realizată decât în momentul în care banii sunt în cont.
- Cecul poate fi o variantă destul de bună de plată dacă este un cec certificat. Un mecanism prin care o persoană înainte de a emite cecul primeşte de la bancă o confirmare că suma respectivă e blocată şi urmează să fie folosită în exclusivitate în scopul plăţii respective.
- Cecul ca instrument de garantare a plăţii nu există. El nu e un instrument de garantare. Există definiţii în lege care confirmă acest fapt.
Cecul înseamnă bani. Dacă doresc un instrument de garantare eficient, soluţia nu este cecul ci biletul la ordin, un titlu de credit veritabil care încorporează creanţa despre se vorbeşte şi care la scadenţă poate fi pusă în executare.
Percepţia este că motivul utilizării cecului este răspunderea penală. Cecul fiind asociat cu răspunderea penală creează impresia că oferă promisiunea că suma respectivă va fi achitată.
Posesorul unui cec în alb are posibilitatea să completeze acel cec cu orice îi trece prin minte. Se foloseşte cecul postdatat. Este de evitat, însă. Cu privire la cecul postdatat, sunt instanţe care au considerat că emiterea unui cec postdatat este echivalentă cu datare falsă.
Există articolul 215 din Codul Penal şi articolul 84 din Legea Cecului.
Art 84 este în vigoare, el trebuie interpretat în comun cu art 215.
Se resuscitează acest bătrân articol 84 din legea din 1934. Art 84 sancţionează emiterea de cecuri fără existenţa disponibilului, retragerea sumelor din contul bancar după emiterea cecului.
În februarie 2014 vom avea o reformă a dreptului penal.
Legislaţia pe care o avem în vigoare asupra cecului în prezent este o reglementare bună a cecului.
Se pune întrebarea care este viitorul cecului? Mai avem nevoie de cec? Se observă un trend descendent chiar şi în România în ceea ce priveşte utilizarea cecului. Numărul de cecuri emise a scăzut. Au fost ţări din UE, spre exemplu Marea Britanie care spuneau : renunţăm la cec. Este învechit. După doi ani s-a ajuns la concluzia că decizia a fost greşită şi s-a renunţat la renunţare. Cecul îşi găseşte şi îşi va găsi locul şi în România, chiar dacaă vorbim de un număr mai mic de cecuri emise. Chiar şi în România cecul are viitor cu condiţia să fie corect utilizat, ca instrument de plată şi nu ca titlu de credit.
Legea ne ocroteşte, dar pentru asta trebuie cunoscută şi corect aplicată.
Florin Pogonaru, preşedinte, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România
- Am ajuns să ne rugăm să se aplice din nou legile economiei de piaţă de dinainte de 1989 în economia creată după 89. Înainte de 1989 erau anumite proceduri care împingeau emitentul să îşi asume acea responsabilitate, care îl trimiteau la locul de a-şi asuma obligaţia de plată.
- Acum există prezumţia de neplată.
- Trebuie să dialogăm foarte mult pentru a ne înţelege problemele. Cea mai gravă problemă a mediului de afaceri este neplata, care a distrus lanţurile de creare a valorilor. Ne-am transformat într-o societate care nu mai funcţionează decât în buncăre. Am ajuns să avem garanţia unei funcţionări a afacerilor noastre cu cât le izolăm mai mult de România. Omul de afaceri după criză a văzut că nu i se plăteşte, iar cel care nu plăteşte nu este penalizat, iar dacă ceri şi ai greşit la cifre, cel puţin în restituirea TVA, lucrurile devin penale.
Există în societatea românească o pervertire a stilului în favoarea debitorului. Suntem mai socialişti decât înainte de 1989. S-a extins această pervertire. Oamenii de afaceri disperaţi într-o societate cu morala pervertită au găsit o soluţie: cecul, care atrage responsabilitate penală. Cel care nu plăteşte intră la închisoare. Mă frapează că atunci când cerem un cec trebuie să acceptăm că s-ar putea să nu existe fondurile.
Noi discutăm de toleranţă zero la neplată. Dacă nu se introduce cadrul legislativ care să instituie o toleranţă zero la neplată, vom trăi într-o societate de buncăre în care importam şi exportăm izolat de România, în care PIB-ul creşte , dar nivelul de trai se opreşte.
Ela Breazu, director executiv Corporate Transaction Banking, Bancpost
- Am fost întrebaţi de foarte multe ori de clienţi ce instrument de plată să folosească pentru a avea o garanţie. Răspunsul a fost biletul la ordin. Problemele cu care ne-am confruntat noi în utilizarea cecurilor includ necompletarea tuturor elementelor obligatorii, prezentarea la plată după termen, utilizarea cecului ca garanţie, nu ca instrument de plată.
- Caracteristicile cecului – este un instrument de plată şi nu un instrument de garanţie. Este foarte important ca cecul să fie prezentat în termenul de prezentare la plată. Pentru cecul emis în România, termenul este de 15 zile.
Pentru trăgător, cecul reprezintă un criteriu de bonitate în special în relaţiile noi. El poate obţine marfa/bunurile fără a efectua plata în avans sau în momentul livrării.
Pentru beneficiar este un criteriu de bonitate valabil pentru relaţiile noi. Este un instrument de plată, iniţierea plăţii îi aparţine beneficiarului. Poate acorda trăgătorului un termen de plată (minimal), iar cecul poate fi girat.
Alte instrumente de plată: cecul, biletul la ordin şi ordinul de plată
Ce probleme pot apărea când vorbim de cecuri: necompletarea elementelor obligatorii şi în special a elementelor care atrag nulitatea, prezentarea la plată după expirarea termenului de plată.
Incidentele majore determină declararea incidentului la Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) şi interdicţia bancară pe termen de un an.
Bancpost propune standardizarea criteriilor de emitere a instrumentelor de debit ţinând cont de bonitatea clientului, istoricul incidentelor companiei şi riscul de credit şi revizuirea periodică a criteriilor de emitere a instrumentelor de debit, aplicarea interdicţiei bancare şi pentru incidentele cu bilete la ordin, aplicarea metodei de “contaminare”, un incident determină interdicţia bancară.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
