Mallul AFI Palace din Ploieşti, a cărui deschidere este programată pentru 3 octombrie, poartă amprenta „fratelui“ mai mare din Bucureşti, finalizat în urmă cu patru ani: culoarul larg, patinoarul, finisajele sau acoperişul de sticlă amintesc de proiectul AFI Palace Cotroceni din Capitală, dar când vine vorba de dimensiuni şi costuri asemănările dispar, scrie revista BUSINESS Construct în cel mai nou număr, care va fi distribuit mâine către abonaţi.
„Vorbim de alte vremuri pentru construcţie. Costurile s-au schimbat: la Cotroceni a trebuit să aducem muncitori chinezi pentru finisaje că nu găseam oameni, iar preţurile la materialele de construcţii erau mult mai ridicate. În plus, avem mai multă experienţă acum şi mallul de la Cotroceni este o proprietate trofeu: zona centrală cu domul de sticlă sau acel perete cu apă au costat bani mulţi. Aici se face diferenţa de costuri“, afirmă David Hay, CEO al AFI Europe, compania israeliană care deţine mallul AFI Palace Cotroceni din Bucureşti şi care va deschide peste o lună un al doilea centru comercial de pe piaţa locală, la Ploieşti.
Comparaţia între cele două proiecte este inevitabilă: în timp ce mallul din Bucureşti, finalizat în 2009, a costat 300 de milioane de euro, proiectul din Ploieşti are un buget de aproximativ 52 de milioane de euro. Pentru proiectul din Capitală, acţionarii AFI Palace negociază refinanţarea unui credit de 220 de milioane de euro, în timp ce la Ploieşti a fost atrasă o finanţare de doar 30 mil. euro de la Raiffeisen Bank.
În ceea ce priveşte dimensiunile, proiectul de la Cotroceni are o suprafaţă construită de circa 220.000 mp, din care aproape 80.000 mp reprezintă suprafaţa închiriabilă, în timp ce proiectul de la Ploieşti este mai compact şi are o parcare subterană mai mică. Astfel, la o suprafaţă construită de 55.000 mp, spaţiile închiriabile măsoară 33.000 mp.
Circa 600 de muncitori ai firmei israeliene Danya Cebus (care a realizat lucrările şi la proiectul din Bucureşti) lucrează în două schimburi la finalizarea mallului, iar 70 dintre spaţii au fost deja predate către viitorii chiriaşi. Pe rafturile viitorului hipermarket Cora din cadrul mallului sunt deja vizibile o serie de produse neperisabile, iar casele de marcat au fost deja montate.
Gradul de ocupare a spaţiilor este în prezent de circa 95%, printre viitorii chiriaşi numărându-se H&M, Koton, Reserved, Kenvelo, Lee Cooper, Intersport, Douglas sau Flanco, în timp ce ultimele „găuri“ rămase neacoperite în mixul de chiriaşi sunt o sucursală bancară ce urmează a fi aleasă în următoarele zile şi operatorul clubului cu biliard şi bowling.
O serie din marii chiriaşi ai mallului din Bucureşti, precum C&A sau Zara, nu vor fi prezenţi în proiectul de la Ploieşti. Cu toate acestea, Hay este mulţumit că gradul de ocupare la momentul deschiderii va fi de 100%.
„Considerăm că mixul de chiriaşi al mallului este complet. Sunt malluri care o duc bine şi fără Inditex (proprietarul Zara – n.red.) şi sunt malluri care o duc prost deşi au Inditex printre chiriaşi. În mallul de la Ploieşti Inditex probabil ar fi ocupat cu toate brandurile cam o treime din spaţiu şi nu am fi dorit să facem acest lucru. În-afară de cinematograf, care va fi deschis în martie-aprilie anul viitor deoarece contractul a fost semnat mai târziu, restul magazinelor vor fi gata pe 3 octombrie. Acesta va fi primul mall, din cele pe care le-am văzut, care nu va avea praf în ziua deschiderii“, declară încrezător David Hay.
Într-adevăr, proiectul din Ploieşti este în prezent mult mai avansat faţă de stadiul la care se aflau cu cinci-şase săptămâni înainte de deschidere alte centre comerciale dezvoltate pe piaţa locală de-a lungul anilor. Cu patru săptămâni înainte de inaugurare, cei de la AFI vor face recepţia lucrărilor de la constructorul Danya Cebus. În 2009, la deschiderea mallului din Bucureşti, pe mesele din food-court încă mai era praf de la lucrări, deşi inaugurarea fusese amânată pe ultima sută de metri cu încă o lună.
În prezent, pe holurile viitorului mall din Ploieşti deja se aude muzică, uneori populară, semn că majoritatea muncitorilor de pe şantier sunt români, spre deosebire de proiectul dezvoltat în Capitală. Birourile din care va fi condus mallul sunt operaţionale încă din luna martie, iar într-una dintre camere este deja funcţional sistemul BMS prin care sunt gestionate cele 102 camere de supraveghere, precum şi ventilaţia sau electricitatea. „Aceasta este «inima mallului». Un proiect poate funcţiona şi fără această cameră, dar nu cum trebuie“, afirmă Hay.
Spre faţada exterioară a mallului, îmbrăcată în sticlă, la etaj va fi zona de food court, iar la parter un patinoar care va funcţiona tot anul. În general, întregul mall are un acces bun la lumină naturală, condiţie considerată esenţială pentru un mall de către David Hay, manager care a fost implicat din poziţia de area manager şi în dezvoltarea proiectului din Bucureşti, precum şi a mallurilor Palace Flora şi AFI Palace Pardubice din Cehia.
Dacă mallul din Bucureşti atrage în prezent circa 52.000 de vizitatori zilnic, AFI speră la un trafic de peste 20.000 de persoane în Ploieşti, un oraş cu o industrie bine dezvoltată, în care actualele opţiuni de cumpărături sunt mallul Ploieşti Shopping City, finalizat de NEPI la sfârşitul anului trecut, un parc comercial în care Auchan va deschide un hipermarket în spaţiul ocupat în prezent de Real şi trei magazine Kaufland.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
