FMI le recomandă Ungariei, Poloniei şi Cehiei să insiste pe cheltuielile pentru relansare economică şi nu pe austeritate deoarece economiile le sunt ameninţate de criza euro

Economia Cehiei se contractă în ritm record, cea ungară stă în pragul recesiunii, iar cea poloneză, cea mai mare din regiune şi până acum cea mai rezistentă la criză, a încetinit la limita stagnării după ani de creştere puternică, scrie The Wall Street Journal.

Toate cele trei economii, care se bazează pe exporturi de produse prelucrate către zona euro, riscă să se degradeze din cauza lipsei de cerere, a avertizat Masanori Yoshida, şeful misiunii FMI în Cehia. În aceste condiţii, este recomandată creşterea cheltuielilor din partea guvernului pentru a stimula activitatea economică şi crearea de locuri de muncă, a adăugat el.

„Politicile economice pe termen scurt ar trebui ghidate spre sprijinirea economiei şi nu către crearea de obstacole supli­mentare“, a atenţionat reprezentantul FMI.

FMI recomandă ca guvernul ceh să facă noi paşi pentru stabilizarea finanţelor publice doar după ce economia revine pe creştere, notează Prague Monitor. Între timp, guvernul de la Praga ar trebui să cheltuiască mai mult pe stimulare econo­mică. Economia Cehiei scade încontinuu de aproape doi ani.

Investiţiile publice sunt calea relansării economiei

În cazul Poloniei, singura economie din UE care nu a intrat în recesiune în timpul şi după criza economică mondială izbucnită în 2008, instituţia financiară de la Washington re­co­mandă ca guvernul să caute în conti­nuare modalităţi de a reduce cheltuielile, dar să lase neatinse investiţiile publice.

Acest gen de investiţii, mai ales cele în infrastructură, au ajutat economia ameri­cană să iasă din Marea Depresiune şi sunt avute şi acum în vedere de preşedintele SUA Barack Obama pentru crearea de noi locuri de muncă. Preşedintele francez Francois Hollande şi guvernul Turciei au propus, de asemenea, investiţiile în infra­structură ca modalitate de stimulare econo­mică. Economia poloneză a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, după stagnare în ultimul trimestru al anului trecut.

Disciplina bugetară este de mult timp prioritară pentru multe din fostele state co­muniste din Europa. În anii ’90 Polonia deja scria în Constituţie limitarea datoriei ţării la 60% din PIB, aşa cum cere Uniunea Euro­peană, deşi abia după câţiva ani a devenit membru al blocului comunitar. Partidul Platforma Civică a venit la putere în 2007 promiţând taxe mai mici şi un stat mai eficient. Cehia a adus, de asemenea, în

prim-plan stricteţea bugetară şi a devenit astfel una dintre economiile cu cel mai redus grad de îndatorare din UE. Anul trecut, datoria gu­vernamentală echivala cu 46% din PIB, comparativ cu, spre exemplu, 82% în Germania. În Bulgaria datoria s-a situat anul trecut la 18% din PIB, iar în România la 38% din PIB

Ungaria însă, cu o datorie de aproape două ori mai mare decât cea a României, a pierdut accesul la pieţele financiare în 2008 şi a apelat la ajutorul financiar al FMI şi UE. Du­pă ieşirea din programul de asistenţă, guvernul de la Budapesta condus de premierul Viktor Orban a intrat în conflict cu Bruxellesul şi cu FMI în privinţa mo­durilor în care să fie ajustate datoria şi deficitul bugetar. Recomandările făcute acum de FMI îi vor da cu siguranţă lui Orban pretext pentru a respinge auste­ritatea propusă de Comisia Europeană.

Datoria Ungariei se încăpăţânează să crească

Datoria brută a Ungariei a crescut de la echivalentul a 79% din PIB la sfârşitul anului trecut la 82% din PIB la sfârşitul lunii martie, mai ales din cauza împrumuturilor şi a forintului slab, potrivit datelor băncii naţionale ungare. Datoria a trecut de pragul de 80% din PIB pentru prima dată după sfârşitul anului 2011. Indicatorul s-a situat la 23.340 miliarde de forinţi (80 miliarde euro) în luna martie, scrie Portfolio.hu.

Dacă situaţia datoriei statului este îngrijorătoare, cea a datoriilor populaţiei este şi mai îngrijorătoare. Ponderea în total a creditelor neperformante din sistemul bancar ungar a urcat de la 15% în primele trei luni ale anului trecut la 18% în primul trimestru. Cu toate că guvernul a introdus o schemă prin care converteşte creditele în valută în împrumuturi în forinţi la un curs de schimb valutar fix, calitatea împrumuturilor ipotecare în monedă străină s-a degradat cu un ritm nemaintâlnit.

Salariile din Polonia au crescut în aprilie mai mult decât s-a anticipat, din cauza reducerii numărului locurilor de muncă

Salariul mediu brut din Polonia a crescut cu 3% în aprilie comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, la 3.831 zloţi (914 euro), potrivit institutului oficial de statistică. Analiştii intervievaţi de Agenţia Poloneză de Presă au anticipat un avans de 2,1%. Datele statistice arată că în aprilie companiile din Polonia aveau 5,48 milioane de angajaţi, cu 1% mai puţini faţă de anul trecut. Aprilie este a şasea lună consecutivă de scădere.

„Ne aşteptăm la o creştere graduală a salariilor în următoarele luni în contextul continuării declinului numărului de angajaţi”, spun analiştii de la BZ WBK.

Polonia mizează pentru relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă printre altele pe sectorul gazelor de şist, dar dezvoltarea acestuia se loveşte de politicile guvernului şi aşteptările prea mari privind rezervele de gaze, scrie Bloomberg. Din cele 39 de puţuri de explorare avute în vedere pentru anul acesta până în luna mai au fost forate doar două, potrivit datelor ministerului economiei. De asemenea, guvernul intenţionează să oblige exploratorilor să ia ca partener pentru producţie o companie de stat şi a propus majoarearea taxelor la aproape 80% din profit.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels