Comisia Europeană a fost de acord cu creşterea deficitului bugetar la sub 5% în 2023, faţă de ţinta de 4,4% din PIB şi să nu taie fonduri europene pentru acest derapaj, conform unor surse apropiate discuţiilor dintre guvern şi Comisia Europeană.
Potrivit sursei citate, o delegaţie a Comisiei Europene a venit recent la Bucureşti pentru a discuta despre procedura de deficit excesiv în care este România. Bruxellesul ar fi ferm în decizia de a tăia din fonduri europene, dacă guvernul Ciolacu nu se încadrează într-un deficit bugetar de sub 5% din PIB în 2023, totuşi mai mare decât ţinta oficială din acest moment de 4,4% din PIB, adică circa 70 mld. lei. Noua ţintă de deficit ar urma să fie, deci, de 78,4 mld. lei pe actualul PIB de 1.600 mld. lei, ceea ce dă un spaţiu de manevră de încă cel puţin 8 mld. de lei guvernului.
Comisia nu confirmă, dar nici nu infirmă: „Există schimburi constante, detaliate şi constructive cu autorităţile române pentru a pune finanţele publice ale României pe o traiectorie sustenabilă, în timp ce ajutăm România să păstreze accesul la fondurile europene. Nu vom dezvălui conţinutul acestor discuţii”, răspunde un purtător de cuvânt al Comisiei Europene la întrebarea ZF: „Aţi primit cereri din partea guvernului României pentru prelungirea perioadei necesare aducerii deficitului bugetar la 3% din PIB?”
Întrebarea vine în contextul în care la Bucureşti deja nu se mai vorbeşte despre un deficit bugetar de 4,4% din PIB pe final de 2023, ci de sub 5% din PIB, după derapajul bugetar din primele cinci luni din 2023.
România este în acest moment în procedura de deficit excesiv, după ce în 2019 a ajuns la un deficit bugetar de 4,6% din PIB, în loc de 3%, cât este asumat prin anexele tratatelor Uniunii Europene. Dacă nu se va încadra în deficit, Comisia Europeană şi Consiliul, în aprilie 2024, se vor uita, în primă fază, de ce nu s-a încadrat România în ţinta de deficit. Conform procedurilor cuprinse în tratatele europene, în funcţie de concluziile raportului, în momentul respectiv, va fi emisă o nouă recomandare sau măsuri punitive, cum ar fi amenzi, dobânzi mai mari sau chiar, în ultimă instanţă, suspendarea unor fonduri europene, o situaţie la care nu s-a mai ajuns până acum pentru depăşirea ţintei de deficit bugetar.
Important este să se vadă că guvernul ia măsuri concrete pentru reechilibrarea bugetară, au mai menţionat sursele amintite, pentru ZF.
