Valoarea de 25 mil. euro a investiţiilor în centrale pe biogaz păleşte în comparaţie cu cele 4 miliarde de euro atrase de parcurile eoliene şi fotovoltaice, însă investiţiile anunţate recent şi faptul că segmentul a fost ferit de reducerile de subvenţii arată că sectorul ar putea prezenta un pariu câştigător.
„E o termocentrală, doar că în loc de cărbune ai gunoi de porci şi porumb“, spune Marin Moraru, proprietarul gru pu - lui de firme Marex, care rulează anual afaceri de peste 150 milioane de euro din creşterea porcilor şi procesarea cărnii. Moraru pregăteşte o investiţie de 6 milioane de euro, finanţată parţial din fonduri europene, într-o centrală pe biogaz cu puterea de 2 MW, care va folosi drept combustibil dejecţiile animale provenite de la ferma sa din Gropeni, judeţul Brăila.
Cum se ajunge la energie? Deşeurile produse de animale vor fi introduse într-un aparat numit digestor, împreună cu plante energetice, precum porumbul de siloz.
Din fermentarea mixului va rezulta gaz metan, care apoi va fi ars de un motor pentru a produce electricitate şi energie termică. Pe lângă faptul că firma lui Moraru nu va mai suporta costul de mediu aferent eliminării ecologice a deşeurilor, investiţia în centrală va reduce cheltuielile cu utilităţile ale fermei din Gropeni, care va folosi energia termică.
