Proiectele pe biomasă sau biogaz, adică acele centrale care folosesc deşeuri vegetale sau animale pentru a produce energie, s-ar putea trasforma din Cenuşăreasa în regina regenerabilelor, spun oamenii din domeniu. Totul cu o condiţie: statul trebuie să pună în aplicare scheme de sprijin prin care veniturile investitorilor să fie garantate în contextul în care nu doresc să-şi asume riscurile pieţei.
Energia rezultată prin procesarea biogazului sau a biomasei beneficiază deja de certificate verzi, dar preţul este la minimum din cauza supraofertei din piaţă, aşa că noul val de investitori spun că un preţ al energiei garantat pe o periodă mare de timp ar fi mai indicată. Problema este că toate aceste scheme de sprijin au în esenţă un singur „finanţator“ cert: consumatorul final.
„Cenuşăreasa regenerabilelor poate deveni regina balului“, spune Emil Calotă, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRE). Potrivit acestuia, acum în România funcţionează circa 100 MW montaţi în proiecte de biomasă şi biogaz, foarte puţin comparativ cu cei aproape 2.880 MW montaţi în proiecte eoliene sau cu cei aproximativ 1.200 MW montaţi în proiecte solare. Un reactor al centralei de la Cernavodă are o capacitate de 700 MW, de exemplu. În medie, pentru a monta 1 MW într-un proiect pe biomasă este necesară o investiţie de circa 3,1 mil. euro.
Nu mai e bună schema actuală
În acest moment, proiectele pe biomasă şi biogaz beneficiază de două certificate verzi pentru fiecare megawatt-oră injectat în reţea. Chiar dacă schema de sprijin pentru aceste investiţii a fost ocrotită de schimbările prin care au trecut celelalte forme de energie verde, investitorii tot nu sunt mulţumiţi.
