Statul pierde sute de milioane de euro prin impunerea unei accize ridicate la băuturile alcoolice, pentru că odată cu creşterea taxelor, în loc să vină mai mulţi bani al buget, a început să se mute consumul către băuturi intermediare, nocive, accizate mult mai puţin, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele grupului de firme Alexandrion.
„Piaţa din România a cunoscut o scădere în primele 4 luni din 2014, la fel cum a început şi anul trecut. Statul pierde însă din încasări, însă nu scade consumul în România, ci se mută pe ceva greşit, care pune în pericol sănătatea, băuturi cu o tărie de sub 20 de grade, unde accizele sunt de 10 ori mai ieftine“, a spus Salameh. „Am refuzat să lucrez cu acest tip de băuturi, care sunt nişte amestecuri cu diverse arome şi le-am interzis în firmă. Sunt pentru alte pieţe, pentru alţi consumatori, nu au ce căuta pe piaţa românească“, a mai spus el.
Preşedintele de la Alexandrion a propus o nouă metodă de accizare, uniformă, în funcţie de tăria băuturii. Astfel, fiecare grad ar urma să fie accizat cu 10 eurocenţi. Spre exemplu, o băutură de 10 grade, cum este vinul, ar trebui să fie accizată cu un euro. „Astăzi noi plătim accize integrale. Cu cât creşti mai mult accizele, cu atât se mută consumul. Un litru de orice băutură, fie coniac, votcă sau orice tărie, care are 40 de grade, ar trebui să aibă o acciză de patru euro. Dacă adăugăm şi TVA, se duce spre 6 euro. Cred că este potenţial de dezvoltare în România pe piaţa de băuturi. Noi avem nevoie ca sumele colectate prin accize să se întoarcă în consum, să înceapă să circule“, a spus Salameh. Din cauza scăderii vânzărilor de băuturi spirtoase, pusă pe seama accizelor ridicate, statul încasează puţini bani din aceastăcategorie. „Statul a încasat anul trecut în jur de 80 mil. euro din băuturi spirtoase. Când s-a mărit acciza, statul a crezut că va câştiga mai mult. De fapt, matematic este invers: se mută consumul. În primele patru luni ale acestui an, am înţeles că statul a încasat 100 mil. lei, foarte puţin“, a declarat el. Totuşi, consumatorii încep să caute produse autohtone, de calitate şi să se uite atent unde este fabricat produsul.
