Irlanda este primul stat din zona euro care va ieşi din programul de bailout şi va fi urmat de anul viitor de Spania. De cealaltă parte, Grecia aşteaptă un nou plan de salvare, dar spre deosebire de celelalte două bailouturi Atena promite acum că nu va accepta noi măsuri de austeritate deoarece sunt periculoase. Toate aceste state lasă în urmă sacrificii nemaiîntâlnite în istoria zonei euro: recesiunea adâncă a şters un sfert din economia Greciei, salvarea sistemului bancar a înmulţit de cinci ori datoriile Irlandei, iar prăbuşirea sectorului imobiliar a triplat şomajul în Spania.
„Grecia a progresat enorm până acum, oamenii au făcut sacrificii uriaşe, aşa că trebuie să fim foarte atenţi la ce fel de măsuri vom implementa pentru a închide deficitul bugetar, dacă mai există aşa ceva. Dar nu va mai fi nevoie de austeritate. Aceste măsuri sunt periculoase. Putem aplica măsuri structurale cu impact fiscal, dar nu vor fi măsuri de austeritate“, a declarat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras. Acesta este răspunsul pe care el l-a dat miniştrilor de finanţe din zona euro, Eurogroup, care i-au cerut Greciei să grăbescă eforturile de reformă pentru a primi următoarea tranşă din pachetul de bailout, scrie agenţia Thomson Reuters. De această tranşă, de un miliard de euro, Grecia are nevoie pentru a-şi acoperi nevoia de finanţare de anul viitor. Creditorii internaţionali ai Greciei estimează că Atena are nevoie de 2 mld. euro pentru a ajunge în 2014 la surplusul bugetar primar de 1,5% din PIB stabilit în programul de bailout. Cu toate acestea, guvernul elen crede că va avea nevoie de „doar“ 500 mil. euro. „Acum pot spune că am eliminat cauzele crizei. Recesiunea este mult mai domoală decât am crezut. Pentru prima dată în mulţi ani vom avea un surplus primar. Nimeni nu se aştepta la asta anul trecut, nici măcar eu“, a mai spus Stournaras.
Irlanda şi Spania stau singure pe propriile picioare
Spre deosebire de Grecia, Irlanda şi Spania vor putea sta pe propriile picioare după terminarea programelor de bailout, sau cel puţin aşa susţin autorităţile, ceea ce marchează o victorie semnificativă în războiul zonei euro cu criza care ţine deja de patru ani, scrie The Wall Street Journal.
Irlanda a devenit prima ţară cu probleme care renunţă la asistenţa financiară după ce a decis că nu va cere o linie de credit temporară când programul de ajutor de 85 mld. euro va ajunge la termen, pe 15 decembrie.
Pasul va pune capăt unei perioade de trei ani în care Dublinul a implementat peste 250 de măsuri separate de austeritate.
Cu randamentele obligaţiunilor guvernamentale irlandeze la 3,5%, faţă de 15% în 2010, guvernul lui Enda Kenny este convins că se va putea finanţa fără probleme de pe pieţele financiare. „Părăsirea programului ar reclădi libertatea economică şi financiară a Irlandei“, a afirmat ministrul irlandez de finanţe Michael Noonan. Irlanda a ajuns în pragul falimentului în 2010 după ce prăbuşirea băncilor Anglo-Irish Bank şi Bank of Ireland a provocat creşterea deficitului bugetar în acel an la 35% din PIB, de peste zece ori mai mare decât limita tolerată de UE, de 3% din PIB. După o recesiune adâncă în 2010, economia irlandeză este unul dintre cei mai buni performeri din zona euro, potrivit EUobserver.
Spania a decis să iasă în ianuarie din programul de bailout pentru sistemul bancar fără să ceară noi fonduri de la partenerii europeni. Spania a tras anul trecut 41 mld. euro din pachetul de 100 mld. euro primit de la zona euro pentru a salva mai multe bănci paralizate de prăbuşirea pieţei imobiliare şi a sectorului de construcţii şi pentru formarea unei aşa-numite „bad bank“ care să cureţe băncile de activele toxice.
Spania mai are de curăţat la băncile naţionalizate
Salvarea a venit în condiţiile în care costurile de împrumut ale Spaniei au crescut la cote atât de mari încât riscau să trimită ţara pe calea luată de Grecia, Irlanda şi Portugalia, să ceară un bailout total. „Situaţia generală din sectorul bancar spaniol s-a îmbunătăţit semnificativ, inclusiv accesul la finanţare al băncilor spaniole“, spune Eurogroup. Însă Spania are de vândut trei bănci naţionalizate, pe care probabil va trebui să le consolideze cu fonduri de la buget pentru a le face mai atractive pentru investitori. Bruxellesul va continua să monitorizeze sistemul bancar spaniol şi bugetul ţării până când Spania rambursează 75% din ajutorul primit.
Cât priveşte Portugalia, un alt stat salvat de la faliment, spre deosebire de Spania şi Irlanda costurile de finanţare sunt încă mari. Analiştii se aşteaptă ca exitul din programul de asistenţă financiară, de 78 mld. euro, să fie mai dificil decât în cazul Irlandei şi Spaniei. Programul expiră în iunie anul viitor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
